Unul dintre cele mai recente incidente a avut loc în satul al-Maniya, la sud-est de Betleem. Coloniștii au distrus linia principală de electricitate care alimenta comunitatea, lăsând locuitorii fără curent și provocând panică. Potrivit agenției de presă palestiniene Wafa, care citează surse de securitate, acesta a fost al doilea astfel de atac în aceeași săptămână. Fără electricitate, oamenii nu pot funcționa: frigiderele se strică, medicamentele se degradează, copiii nu pot învăța seara. Este o formă de tortură colectivă, menită să rupă rezistența civilă.
La câteva ore distanță, în apropierea punctului de control militar Shufa, la sud-est de Tulkarem, coloniștii au vandalizat sere agricole. Martorii locali au relatat pentru Wafa că atacatorii au sfâșiat plasele de protecție ale serelor, distrugând culturile și instalațiile agricole ale unei familii din satul Shufa. Aceste sere nu sunt doar o sursă de hrană, ci și singurul venit pentru multe familii. Distrugerea lor înseamnă foamete și sărăcie.
În aceeași zi, coloniștii au preluat controlul asupra izvorului Ain Rawabi, la nord-est de Ierusalim, după ce l-au vandalizat. Guvernoratul Ierusalim a avertizat că acest izvor este singura sursă de apă pentru păstorii beduini din zonă și pentru turmele lor de aproximativ 1.300 de oi. Fără apă, beduinii nu pot supraviețui. „Sechestrarea izvorului reprezintă o amenințare directă la adresa mijloacelor de trai a zeci de familii beduine”, a declarat guvernoratul. Este o tactică veche: controlul apei înseamnă controlul teritoriului. Coloniștii, adesea înarmați și protejați de armată, împing palestinienii să plece, iar apoi le confiscă pământurile.
Un alt caz cutremurător a fost relatat de agenția Reuters. Mohammad Salameh, din satul Jalud, construia o casă pentru fiul său care urma să se căsătorească. Coloniștii i-au sechestrat proprietatea. Salameh a făcut apeluri la autoritățile israeliene, dar fără niciun rezultat. „Dacă ar exista lege și ordine, coloniștii ar pleca”, a spus el. „Dar dacă reușesc să ia una, atunci vor urma și celelalte.” Satul Jalud este tot mai înconjurat de colonii și avanposturi ilegale. Fiecare casă pierdută este o victorie pentru coloniști și o înfrângere pentru speranța palestinienilor de a-și păstra pământurile.
Atacurile coloniștilor nu sunt evenimente izolate. Ele fac parte dintr-un model sistematic de violență și intimidare, care a crescut dramatic de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023. Potrivit unui raport al Națiunilor Unite din luna trecută, atacurile coloniștilor asupra satelor și terenurilor agricole palestiniene au crescut cu 130% față de 2023. În Cisiordania trăiesc aproximativ 500.000 de coloniști israelieni, alături de circa 3 milioane de palestinieni. Coloniile sunt considerate ilegale de dreptul internațional, dar Israelul le extinde constant.
Palestinienii raportează de ani de zile vandalism, distrugerea culturilor și atacuri legate de extinderea coloniilor. De multe ori, armata israeliană nu intervine sau chiar protejează coloniștii. În unele cazuri, soldații participă activ la atacuri. Această impunitate încurajează violența. Coloniștii știu că nu vor fi trași la răspundere, iar palestinienii știu că nu au dreptate.
Impactul uman este devastator. Familii întregi își pierd casele, pământurile și sursele de apă. Copiii cresc într-un climat de frică și nesiguranță. Economia locală este sufocată. Agricultura, principala ocupație în multe sate, devine imposibilă. Oamenii sunt forțați să migreze către orașe, unde condițiile sunt și mai grele. Este o formă de epurare lentă, care subminează orice șansă de pace și coexistență.
Comunitatea internațională condamnă de obicei aceste atacuri, dar măsurile concrete sunt rare. Statele Unite, principalul aliat al Israelului, au impus sancțiuni unor coloniști extremiști, dar efectul este limitat. Uniunea Europeană continuă să aibă relații economice strânse cu Israelul, în ciuda criticilor. Fără presiuni reale, violențele vor continua.
În concluzie, atacurile coloniștilor asupra surselor de apă și infrastructurii palestiniene nu sunt doar acte de vandalism, ci o strategie deliberată de a ocupa mai mult teritoriu și de a elimina prezența palestiniană. Fiecare izvor distrus, fiecare seră vandalizată, fiecare casă sechestrată este o piatră pusă la zidul ocupației. Până când nu va exista voință politică reală de a aplica legea internațională, palestinienii din Cisiordania vor continua să trăiască sub amenințarea constantă a violenței și a deposedării.
De ce este important:
Acest articol evidențiază o escaladare periculoasă a violențelor coloniștilor israelieni în Cisiordania, care vizează resurse esențiale precum apa și electricitatea. Aceste atacuri nu sunt doar crime locale, ci fac parte dintr-un model sistematic de expansiune a coloniilor ilegale, care subminează orice șansă de pace și încalcă grav dreptul internațional. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru a conștientiza suferința palestinienilor și pentru a susține eforturile de a pune capăt ocupației.
