Dar acești turiști nu sunt singurii care cutreieră regiunea. Membrii Forțelor de Autoapărare ale Sierrei Nevada (ACSN), un grup de foști paramilitari care controlează rutele de trafic de cocaină din zonă și este implicat și în mineritul ilegal de aur, au transformat extorcarea într-o afacere extrem de profitabilă. „Cuceritorii”, cum sunt adesea numiți membrii ACSN, cer o parte din câștigurile hotelurilor, companiilor de autobuze turistice și comunităților indigene, ale căror hamace și genți țesute manual sunt cumpărate cu nerăbdare de vizitatori.
„Ne este frică și suntem îngrijorați de viitor”, a declarat Atanasio Moscote, guvernatorul poporului indigen Kogui, care trăiește în zonele înalte ale Parcului Național Sierra Nevada de Santa Marta, pe care Kogui îl consideră „inima lumii”. În februarie, guvernul a închis Parcul Național Tayrona, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO care oferă o priveliște spre Caraibe, pentru mai mult de două săptămâni, după amenințări la adresa rangerilor parcului, emise, se presupune, de ACSN. Autoritățile au acuzat grupul că a exercitat presiuni asupra locuitorilor indigeni Wayuu din parc pentru a rezista unei represiuni împotriva activităților ilegale, cum ar fi tăierea ilegală a copacilor.
Împreună, parcurile naționale Tayrona și Sierra Nevada au primit anul trecut peste 873.000 de vizitatori. Acest aflux de turiști marchează o schimbare dramatică față de anii 1980 și 1990, când regiunea era un câmp de luptă pentru confruntări brutale între paramilitari și rebelii FARC. La zece ani după ce FARC a depus armele, ACSN – fondată de un lider paramilitar care a fost ulterior extrădat în Statele Unite – deține controlul în mare parte din zonă. În ultimele luni, cel mai mare cartel de droguri din Columbia, Clanul Golfului, a încercat să se impună, concurând pentru control și provocând ciocniri cu ACSN.
Prinși la mijloc sunt comunitățile indigene „care nu vorbesc spaniola și care trăiesc din recoltele lor și din cunoștințele lor tradiționale”, a spus Luis Salcedo, guvernatorul poporului Arhuaco, care locuiește și el în Sierra Nevada. Gustavo Petro, primul președinte de stânga al Columbiei din istoria modernă, a inclus ACSN în încercarea sa de a negocia dezarmarea tuturor grupurilor armate din țară. Dar la patru ani de la lansarea campaniei sale „Paz Total” (Pace Totală), ACSN încă domină zona Santa Marta, a declarat cercetătoarea Norma Vera.
Extorcarea a devenit acum o problemă cheie în campania pentru alegerea succesorului lui Petro, alegerile urmând să înceapă pe 31 mai. Ministerul Apărării spune că a primit peste 46.000 de plângeri de extorcare din 2022. Omar Garcia, președintele asociației hoteliere din orașul de coastă Santa Marta, o poartă de intrare în Sierra Nevada, a spus că se teme pentru fragilul boom turistic al Columbiei. „Orice știre care afectează imaginea [unei destinații] și siguranța vizitatorilor îi face pe turiști să se gândească de două ori”, a spus el.
Pe lângă extorcare, violența dintre grupuri armate a dus la strămutări forțate și la restricționarea accesului în anumite zone. Comunitățile indigene, care au trăit în armonie cu natura timp de secole, se văd acum prinse între focuri încrucișate. Kogui, Arhuaco și alte popoare își văd teritoriile sacre transformate în câmpuri de luptă pentru controlul rutelor de droguri și al minelor de aur. „Nu mai putem dormi liniștiți noaptea”, a mărturisit un bătrân Kogui, sub protecția anonimatului. „Vin oameni înarmați și ne cer să plătim taxe pentru a trăi pe propriul nostru pământ.”
Turismul, care a adus o gură de aer proaspăt economiei locale, este acum amenințat. Agențiile de turism raportează anulări în masă, iar hotelurile din Santa Marta se confruntă cu o scădere a rezervărilor. „Este o catastrofă”, a spus un operator turistic local. „Am muncit ani de zile să construim o reputație, iar acum totul se prăbușește.”
În ciuda eforturilor guvernului de a negocia pacea, realitatea de pe teren arată că violența este departe de a se încheia. „Paz Total” a fost un concept frumos, dar implementarea lasă de dorit”, a comentat analistul politic Maria Fernanda Gonzalez. „Grupurile armate nu au niciun interes să depună armele atâta timp cât pot face bani din extorcare și trafic.”
Pe măsură ce Columbiei se pregătește pentru alegeri, problema securității în zonele turistice devine centrală. Candidații promit măsuri dure, dar comunitățile indigene cer mai mult decât promisiuni. „Vrem să fim ascultați și respectați”, a spus Luis Salcedo. „Nu vrem să fim victime colaterale ale unui război care nu este al nostru.”
De ce este important:
Acest articol evidențiază modul în care violența și extorcarea din partea grupurilor armate amenință nu doar comunitățile indigene, ci și unul dintre cele mai promițătoare sectoare economice ale Columbiei – turismul. În timp ce țara încearcă să-și lase în urmă trecutul violent, realitatea arată că pacea este fragilă și că eforturile de reconciliere trebuie să includă măsuri concrete pentru protejarea celor mai vulnerabili. Pentru cititori, aceasta este o lecție despre complexitatea conflictelor post-conflict și despre costul uman al instabilității.
