Diplomații au evidențiat că aceste acțiuni s-au desfășurat sub protecția forțelor de poliție israeliene, ceea ce le conferă un caracter oficial și extrem de grav. „Aceste acte provocatoare alimentează ura și extremismul și împiedică eforturile de a avansa către o pace justă și durabilă, bazată pe soluția celor două state”, se arată în text. Mai mult, semnatarii consideră escaladarea drept „o încercare ilegală de a modifica status quo-ul istoric și juridic” al locurilor sfinte din Ierusalim. „Israelul nu are suveranitate asupra Ierusalimului ocupat sau asupra locurilor sale sfinte islamice și creștine”, au adăugat aceștia.
Contextul acestor declarații este marcat de unul dintre cele mai ample asalturi asupra Moscheei Al-Aqsa din ultimii ani. Joi, peste 4.200 de coloniști israelieni și membri ai unor grupări de extremă dreaptă au pătruns în incinta moscheii, cu ocazia sărbătorii evreiești Tisha B’Av. Ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, cunoscut pentru pozițiile sale radicale, a participat personal la această incursiune, înconjurat de un puternic dispozitiv de securitate. Potrivit oficialilor palestinieni, forțele israeliene au impus restricții severe la porțile moscheii, împiedicând accesul unui număr mare de credincioși și studenți palestinieni, iar mai multe persoane au fost agresate.
Al-Aqsa, al treilea cel mai sfânt loc al islamului, se află în Ierusalimul de Est, teritoriu capturat de Israel în 1967 și anexat formal în 1980 – anexare nerecunoscută de comunitatea internațională. În 2024, Curtea Internațională de Justiție a decis că ocupația israeliană a teritoriului palestinian, inclusiv a Ierusalimului de Est, este ilegală. Conform status quo-ului istoric, administrarea Moscheei Al-Aqsa este încredințată Waqf-ului din Ierusalim, un organism numit de Iordania. Această înțelegere, respectată de decenii, este acum amenințată de acțiunile tot mai frecvente ale coloniștilor și ale unor oficiali israelieni.
Tisha B’Av, ziua de doliu evreiască, comemorează distrugerea de două ori a unui templu antic evreiesc, despre care tradiția spune că s-a aflat pe același loc – cunoscut de musulmani ca Al-Aqsa, iar de evrei ca Muntele Templului. Pentru evrei, locul este cel mai sfânt, iar pentru musulmani, al treilea ca importanță, după Mecca și Medina. Această suprapunere religioasă face din sit unul dintre cele mai sensibile din lume, iar orice încălcare a status quo-ului riscă să declanșeze violențe pe scară largă.
Declarația comună a celor opt state denunță „actele ilegale și extremiste reprezentate de incitare și apeluri la mobilizarea incursiunilor, precum și actele de violență comise de miniștri israelieni și grupuri extremiste”. Semnatarii cer Israelului, „ca putere ocupantă, să ridice imediat restricțiile” impuse asupra accesului la Moscheea Al-Aqsa. De asemenea, fac apel la comunitatea internațională „să adopte o poziție fermă care să oblige Israelul să înceteze încălcările și practicile ilegale împotriva locurilor sfinte islamice și creștine din Ierusalim și încălcarea sfințeniei acestor locuri”.
Reacțiile nu s-au limitat doar la cele opt state. Organizația pentru Cooperare Islamică (OCI) și Liga Arabă au emis, de asemenea, condamnări separate. Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a calificat incursiunea drept „o declarație de război” și a cerut o intervenție internațională urgentă. Hamas, mișcarea care controlează Fâșia Gaza, a avertizat că „jocul cu focul” la Al-Aqsa va avea consecințe grave.
Pe de altă parte, oficialii israelieni au respins criticile. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că „evreii au dreptul să se roage pe Muntele Templului”, deși status quo-ul interzice rugăciunile evreiești în incinta moscheii. Ministrul Ben-Gvir a postat pe rețelele sociale o fotografie de la fața locului, scriind: „Suntem acasă”. Aceste declarații au fost întâmpinate cu indignare în lumea arabă și musulmană.
Analiștii consideră că această escaladare are loc într-un context regional deja tensionat, marcat de războiul din Gaza și de lipsa unor perspective reale de pace. Incursiunile repetate la Al-Aqsa subminează orice efort de mediere și întăresc pozițiile extreme de ambele părți. „Ceea ce vedem este o încercare sistematică de a eroda statutul istoric al locurilor sfinte musulmane”, a declarat pentru Al Jazeera analistul politic palestinian Mustafa Barghouti. „Dacă comunitatea internațională nu intervine, ne vom confrunta cu o explozie religioasă care va depăși granițele Palestinei.”
În timp ce diplomații încearcă să gestioneze criza, pe teren, tensiunile rămân la cote maxime. Mii de palestinieni s-au adunat în jurul Moscheii Al-Aqsa pentru a protesta, iar confruntările cu forțele israeliene sunt frecvente. Organizațiile pentru drepturile omului au documentat zeci de arestări și răniți în rândul credincioșilor.
De ce este important:
Acest incident nu este doar o încălcare a status quo-ului religios, ci și o încercare de a modifica realitatea juridică și politică a Ierusalimului. Al-Aqsa este un simbol al identității palestiniene și musulmane, iar orice atac asupra sa riscă să declanșeze un conflict religios major. Condamnarea unitară a opt state arabe și musulmane arată că această problemă depășește granițele Palestinei și afectează relațiile internaționale. Fără o intervenție fermă a comunității internaționale, violențele se pot extinde, subminând orice șansă de pace în Orientul Mijlociu.
