Dezbaterea urgentă a fost convocată la cererea oficială a unui grup de țări formatoare, format din Germania, Irlanda, Olanda, Norvegia și Regatul Unit. În cererea lor, aceste state au atenționat asupra unei posibile escaladări a violențelor, subliniind că jumătate de milion de oameni din zona el-Obeid ar putea fi vizați de acte de violență masivă. De asemenea, ele au menționat creșterea numărului de atacuri cu drone care au distrus infrastructura civilă, provocând penurii severe de combustibil și apă. Condițiile de asediu au lăsat mii de oameni blocați în el-Obeid, tăiați de la orice servicii esențiale.
Grupul de țări a anunțat că va prezenta un proiect de rezoluție spre adoptare de către membrii Consiliului pentru Drepturile Omului, imediat după dezbatere. Rezoluția ar putea include măsuri concrete de protejare a civililor și de tragere la răspundere a făptuitorilor.
Pe de altă parte, Rețeaua Medicilor din Sudan a semnalat o situație dramatică în provincia Darfurul de Nord. Forțele de Sprijin Rapid (RSF), care luptă împotriva Forțelor Armate Sudaneze, au reținut 20 de medici, dintre care patru femei, de când au cucerit orașul el-Fasher, capitala regiunii, în octombrie anul trecut. Rețeaua a declarat că soarta acestora rămâne necunoscută.
Într-un comunicat, organizația medicală independentă a cerut RSF să dezvăluie soarta deținuților și să permită lucrătorilor din domeniul sănătății să-și desfășoare activitatea fără a fi vizați sau supuși unor abuzuri. Rețeaua a subliniat că personalul medical din Darfurul de Nord a fost vizat pe scară largă încă de la izbucnirea conflictului, la 15 aprilie 2023, până la căderea el-Fasher. În această perioadă, 25 de cadre medicale au fost ucise.
Conflictul din Sudan, aflat acum în al patrulea an, a ucis zeci de mii de oameni, a strămutat peste 12 milioane de persoane și a declanșat ceea ce Națiunile Unite descriu drept cea mai gravă criză de strămutare și foamete din lume. Luptele s-au intensificat în ultimele luni în regiunea Kordofan și în statul Nilul Albastru, aproape de granița cu Etiopia, mai ales după ce RSF a cucerit el-Fasher, ultima redută majoră a armatei sudaneze în Darfur.
Contextul regional și umanitar
Sudanul este prins într-un război civil sângeros între Forțele Armate Sudaneze (SAF), conduse de generalul Abdel Fattah al-Burhan, și Forțele de Sprijin Rapid (RSF), o miliție condusă de Mohamed Hamdan Dagalo, cunoscut drept Hemedti. Confruntările au început în aprilie 2023, după eșuarea negocierilor privind integrarea RSF în armată. De atunci, luptele s-au extins din capitala Khartoum în aproape toate colțurile țării.
Regiunea el-Obeid, un nod rutier și comercial important în centrul țării, a devenit un punct fierbinte. O parte din locuitori au fugit, dar sute de mii au rămas prinși, fără acces la apă, hrană și medicamente. Atacurile cu drone au distrus rezervoare de apă și stații de carburant, iar spitalul din oraș funcționează la capacitate minimă, cu personal epuizat și lipsit de resurse.
În Darfurul de Nord, căderea el-Fasher a fost o lovitură devastatoare. Orașul era controlat de SAF și găzduia o populație numeroasă de persoane strămutate. RSF a preluat controlul în octombrie 2024, iar de atunci au fost raportate execuții sumare, violuri și jafuri. Detenția medicilor este doar vârful aisbergului – organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre o curățare etnică sistematică.
Reacția comunității internaționale
Reuniunea de urgență de la Geneva este o încercare de a readuce atenția asupra unei crize uitate. Cu toate acestea, diplomații recunosc că puterea Consiliului pentru Drepturile Omului este limitată – poate adopta rezoluții, poate numi anchetatori, dar nu poate impune încetarea focului. Germania și ceilalți membri ai grupului core speră ca presiunea internațională să ducă la o reducere a violențelor. Până acum, niciuna dintre părți nu a dat semne că ar fi dispusă la negocieri serioase.
Egiptul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au încercat să medieze, dar fără succes. RSF este acuzată de recrutarea de copii soldați și de folosirea violenței sexuale ca armă de război. De cealaltă parte, armata sudaneză a fost acuzată de bombardarea zonelor locuite de civili.
Ce urmează
Dezbaterea de la Geneva va avea loc probabil în următoarele zile. Se așteaptă ca statele membre să adopte o rezoluție care să condamne violențele, să ceară încetarea focului și să solicite investigarea crimelor. Însă fără o implicare mai directă a Consiliului de Securitate al ONU, care este blocat de divergențele dintre marile puteri, perspectivele rămân sumbre.
Pentru cei 500.000 de civili din el-Obeid și pentru medicii dispăruți din el-Fasher, fiecare zi fără acțiune înseamnă moarte sau suferință. Lumea privește, dar încă nu a găsit curajul de a interveni.
De ce este important:
Această reuniune de urgență nu este doar un gest diplomatic; ea reprezintă ultima șansă a comunității internaționale de a preveni un genocid în inima Africii. Sudanul a devenit cel mai mare focar de strămutare și foamete de pe planetă, iar lipsa de acțiune riscă să transforme această criză într-o catastrofă umanitară fără precedent. Fără presiune internațională, violențele și atrocitățile vor continua necontrolat, iar cei 500.000 de oameni din el-Obeid ar putea fi următoarele victime ale unui război care deja a distrus milioane de vieți.
