După ce Curtea Supremă a anulat Roe v. Wade în 2022, multe voci au prezis că restricțiile privind avortul vor determina oamenii să aleagă metode contraceptive mai sigure și pe termen lung. Și, într-adevăr, cercetările au confirmat o creștere semnificativă a utilizării dispozitivelor intrauterine (DIU), implanturilor contraceptive, dar și a procedurilor de sterilizare, precum vasectomia și ligatura trompelor. Dr. Caitlin Bernard, medic obstetrician-ginecolog din Indianapolis, care coordonează un program gratuit de contracepție la nivel de stat, își amintește că, imediat după decizia Curții Supreme, pacientele erau extrem de preocupate de accesul la avort. „Acum, însă, acest subiect aproape că nu mai apare în discuții”, spune Bernard, care a fost implicată într-un caz celebru de avort imediat după anularea Roe. „Este doar noul status quo. Alte lucruri, cum ar fi dacă preferi o pastilă sau un DIU, sau dacă asigurarea acoperă ambele variante, sunt acum mai importante.”
Dar ceea ce a înlocuit îngrijorarea legată de legile avortului este un alt fenomen: influența tot mai mare a rețelelor sociale. Dr. Bernard observă că pacientele sale sunt tot mai des influențate de comunitățile „Make America Healthy Again” (MAHA) și de mișcarea „trad wife” (soție tradițională), care promovează ideea că contracepția hormonală este dăunătoare pentru femei. Aceste mesaje, răspândite pe platforme precum TikTok și Instagram, exagerează efectele secundare ale pilulelor, DIU-urilor sau implanturilor, prezentând metodele non-hormonale ca fiind singura alegere „naturală” și sigură. Ceea ce este îngrijorător, subliniază cercetătorii, este că majoritatea acestor influenceri nu au pregătire medicală, iar poveștile lor personale, deși emoționante, nu se bazează pe dovezi științifice.
Cynthia Harper, cercetătoare în domeniul contracepției la Universitatea din California, San Francisco, descrie acest fenomen drept „o adevărată epidemie de influenceri wellness, cu experiențe personale nefundamentate științific, care se răspândesc ca un incendiu”. Ea atrage atenția că această tendință se suprapune cu o ideologie pronatalistă, care promovează ideea că femeile ar trebui să stea acasă și să aibă mulți copii, de preferință de la o vârstă fragedă. „Aceste două curente s-au unit, iar contracepția nu a fost niciodată atât de denigrată”, adaugă Harper. Ea subliniază că există și forțe politice care acționează împotriva accesului la contracepție: administrația Trump a tăiat fondurile pentru furnizorii de servicii de sănătate reproductivă din întreaga țară, ceea ce a redus și mai mult accesul la metode contraceptive.
În acest context, apare o ipoteză intrigantă: ar putea această presiune culturală împotriva contracepției să ducă la mai multe sarcini nedorite și, implicit, la mai multe avorturi? Harper consideră că este o teorie plauzibilă, dar care necesită verificare. „Ar trebui să facem un studiu în care să întrebăm femeile care accesează servicii de avort dacă lipsa accesului la contracepție a fost motivul pentru care au rămas însărcinate”, explică ea. Până atunci, însă, alte date ar putea oferi indicii.
Brittni Frederiksen, cercetătoare în politici de sănătate a femeilor la KFF, o organizație nonpartizană, nu crede că schimbările în utilizarea contraceptivelor explică creșterea numărului de avorturi. „De fapt, cred că această creștere se datorează, cel mai probabil, unei accesibilități sporite la avort, în special prin avortul medicamentos prin telemedicină”, spune ea. Avortul medicamentos prin telemedicină permite pacientelor să primească pastile pentru avort de la o farmacie sau prin poștă, după o consultație online. Această metodă a câștigat popularitate în timpul pandemiei de COVID-19 și a devenit o opțiune din ce în ce mai folosită. În prezent, un caz juridic de mare profil din Louisiana încearcă să elimine această opțiune pentru pacientele din toată țara, ceea ce ar putea schimba din nou peisajul.
Frederiksen se bazează și pe datele sondajului KFF privind sănătatea femeilor, realizat la fiecare doi ani. „În 2024, 82% dintre femeile active sexual, aflate la vârstă reproductivă, foloseau contracepție. 6% nu foloseau nicio metodă”, explică ea. Restul erau însărcinate, încercau să rămână însărcinate sau nu puteau concepe. KFF a reluat sondajul anul acesta, iar primele date par să indice că procentele nu s-au schimbat semnificativ. „Am aruncat o privire rapidă asupra datelor din 2026 și se pare că proporțiile sunt similare”, adaugă Frederiksen. Acest lucru sugerează că, deși există o retorică tot mai agresivă împotriva contracepției, comportamentul real al femeilor nu s-a schimbat dramatic.
Cu toate acestea, impactul tăierilor de fonduri și al presiunilor politice nu trebuie subestimat. Multe clinici de planificare familială au fost nevoite să își reducă programele sau să închidă, iar femeile din zonele rurale sau cu venituri mici au și mai puține opțiuni. Dr. Bernard observă că pacientele sale sunt tot mai îngrijorate de costuri și evită să meargă la medic de teama facturilor neașteptate. „Există o frică generală de sistemul medical, care împinge femeile să amâne vizitele sau să renunțe cu totul la contracepție”, spune ea.
În final, legătura dintre tendințele contraceptive și creșterea avorturilor este departe de a fi simplă. Pe de o parte, influențele culturale și politice ar putea descuraja utilizarea contracepției, ceea ce ar duce la mai multe sarcini nedorite. Pe de altă parte, accesul tot mai ușor la avortul medicamentos ar putea explica creșterea numărului de proceduri, chiar și în statele cu legi restrictive. Ceea ce este clar este că femeile din America se confruntă cu o serie de presiuni contradictorii: sunt îndemnate să renunțe la contracepția hormonală, dar și să evite avorturile, într-un context în care sprijinul pentru sănătatea reproductivă este tot mai fragil. Cercetătorii subliniază că este nevoie de studii mai aprofundate pentru a înțelege cu adevărat ce se întâmplă, dar un lucru este sigur: deciziile legate de reproducere nu au fost niciodată atât de complicate.
De ce este important:
Această analiză evidențiază o problemă crucială de sănătate publică: creșterea avorturilor în ciuda restricțiilor legale ridică întrebări fundamentale despre accesul la contracepție și despre influența mișcărilor culturale și politice asupra deciziilor reproductive ale femeilor. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru elaborarea politicilor care să protejeze sănătatea femeilor și să le ofere sprijin real, într-un context în care dezinformarea și presiunile ideologice amenință să submineze progresele în domeniul sănătății reproductive.
