Conform declarației emise luni de comitet, organizațiile societății civile și grupurile de ajutor din Gaza și Cisiordania sunt etichetate drept „teroriste” de grupuri și politicieni pro-israelieni. Această stigmatizare nu este doar o etichetă inofensivă – ea vine la pachet cu raiduri militare, interdicții de călătorie, sancțiuni financiare personale, amenințări cu arestarea, distrugerea documentelor și chiar amenințări cu sancțiuni secundare împotriva partenerilor care sprijină aceste organizații. Rezultatul? Un vid tot mai mare în protecția copiilor palestinieni.
„Timp de peste trei decenii, aceste organizații au jucat un rol vital în apărarea copiilor palestinieni, inclusiv în fața instanțelor militare israeliene, și în documentarea încălcărilor grave comise împotriva lor de către forțele israeliene”, se arată în declarația comitetului. „Fără ele, copiii palestinieni vor fi și mai puțin protejați, iar încălcările drepturilor lor riscă să continue cu impunitate.”
Declarația, emisă de Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, evidențiază metodele prin care aceste organizații sunt forțate să își înceteze activitatea: raiduri militare, interdicții de călătorie, sancțiuni financiare, amenințări cu arestarea, distrugerea documentelor și chiar amenințări cu sancțiuni secundare împotriva partenerilor care le sprijină. Toate acestea fac ca aceste grupuri să fie „din ce în ce mai imposibil să opereze în siguranță sau să protejeze copiii și familiile care apelează la ele pentru ajutor”.
Contextul este unul de criză umanitară acută. În Gaza, unde un armistițiu fragil a intrat în vigoare pe 10 octombrie, Israelul a intensificat restricțiile asupra operațiunilor umanitare. De exemplu, organizația Medici fără Frontiere (MSF) a fost interzisă după ce a refuzat să furnizeze o listă cu personalul său palestinian, ceea ce a privat și mai mult populația asediată de asistență vitală. În februarie anul acesta, 17 grupuri internaționale de ajutor au depus o petiție la Curtea Supremă a Israelului pentru a li se permite să continue să lucreze în Fâșia Gaza și în alte zone din teritoriul palestinian ocupat. Guvernul israelian plănuia să le oprească activitatea, ceea ce ar fi însemnat o catastrofă pentru sutele de mii de oameni dependenți de ajutor.
Copiii sunt cei mai afectați. Potrivit datelor ONU, în Gaza, un copil moare în medie în fiecare zi din cauza violențelor, chiar și după încetarea focului. Lipsa accesului la hrană, apă potabilă, asistență medicală și educație este agravată de retragerea organizațiilor care ofereau aceste servicii de bază. În Cisiordania, unde ocupația israeliană continuă, copiii sunt expuși la raiduri nocturne, arestări arbitrare și violență din partea coloniștilor, iar ONG-urile care îi apărau în instanțele militare sunt acum paralizate.
Comitetul ONU a făcut un apel către comunitatea internațională să tragă autoritățile israeliene la răspundere pentru atacurile comise împotriva apărătorilor drepturilor omului palestinieni. De asemenea, a cerut Israelului să ridice restricțiile impuse persoanelor și grupurilor umanitare. „În ciuda riscurilor grave și a resurselor limitate, apărătorii drepturilor copilului au continuat să fie alături de copiii și familiile palestiniene în condiții extrem de periculoase. Ei trebuie protejați, nu pedepsiți”, a declarat comitetul.
Această situație nu este nouă, dar s-a agravat semnificativ în ultimii ani. Israelul a adoptat o legislație care permite declararea organizațiilor neguvernamentale drept „teroriste” dacă sunt considerate a avea legături cu mișcări palestiniene. Deși multe dintre aceste acuzații sunt respinse de instanțe sau de comunitatea internațională, efectul de intimidare este real. Organizațiile se confruntă cu o birocrație sufocantă, cu blocarea conturilor bancare și cu imposibilitatea de a-și desfășura activitatea.
Un exemplu elocvent este cazul organizației Defense for Children International – Palestine, care documentează încălcări ale drepturilor copiilor palestinieni de zeci de ani. În 2021, Israelul a declarat-o organizație teroristă, alături de alte cinci ONG-uri palestiniene. Decizia a fost condamnată pe scară largă de ONU, UE și SUA, dar efectele s-au resimțit imediat: finanțarea a fost înghețată, personalul a fost hărțuit, iar activitatea de documentare a fost grav afectată.
Pe lângă presiunile directe, există și un fenomen de auto-cenzură. Multe organizații internaționale se tem să mai colaboreze cu parteneri palestinieni, de teama sancțiunilor secundare din partea Statelor Unite sau a Israelului. Acest lucru duce la o izolare tot mai mare a societății civile palestiniene și la o scădere dramatică a ajutorului umanitar.
În acest context, copiii palestinieni plătesc prețul cel mai mare. Fără acces la educație, sănătate și protecție juridică, ei sunt expuși la traume psihologice severe, la recrutarea forțată în grupuri armate și la o viață marcată de violență și insecuritate. Organizațiile care rămân active fac eforturi supraomenești, dar resursele sunt insuficiente.
Comunitatea internațională are acum o responsabilitate clară: să nu mai tolereze atacurile asupra organizațiilor umanitare și să asigure că drepturile copiilor palestinieni sunt respectate. Altfel, riscăm să asistăm la o generație pierdută, crescută în umbra violenței și a impunității.
De ce este important:
Această situație nu este doar o criză umanitară, ci și un test pentru sistemul internațional de protecție a drepturilor omului. Dacă ONG-urile sunt forțate să părăsească teritoriile palestiniene, copiii rămân fără apărare, iar încălcările drepturilor lor vor continua fără consecințe. Este esențial ca statele membre ONU, Uniunea Europeană și organizațiile internaționale să intervină pentru a opri această tendință periculoasă. Fără o reacție fermă, principiile fundamentale ale dreptului internațional umanitar și ale protecției copilului sunt subminate, iar impunitatea devine norma.
