Guvernul de la Seul a condamnat ferm lansarea, calificând-o drept „un act grav care încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU” și a cerut Phenianului să oprească imediat astfel de acțiuni. Reuniunea de urgență a fost convocată cu participarea ministrului apărării și a înalților oficiali militari, semn că tensiunea rămâne ridicată în regiune, chiar și pe fondul eforturilor lui Trump de a calma spiritele.
Rachetele au zburat aproximativ 300 de kilometri spre mare, au anunțat șefii de stat-major sud-coreeni. Ministrul apărării de la Seul, Ahn Gyu-back, a declarat în fața parlamentarilor că proiectilele sunt considerate a fi lansatoare multiple de rachete de calibrul 600 mm, cunoscute extern sub denumirea KN-25. Acest sistem a fost descris anterior de Phenian ca fiind capabil să transporte focoase nucleare tactice. Ahn a adăugat că Seulul urmărește îndeaproape aceste sisteme, deoarece ar putea fi desfășurate potențial în apropierea graniței cu Sudul. În aceeași zi, oficialul sud-coreean a estimat că Phenianul deține între 80 și 120 de focoase nucleare, o cifră care subliniază amenințarea reală pe care o reprezintă programul nuclear nord-coreean.
Lansarea a venit la doar o zi după ce Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a condamnat exercițiile militare SUA-Coreea de Sud, numindu-le o „provocare”. Trump a redus durata acestor manevre – ele urmau să se încheie vineri – și a declarat că dorește să reia diplomația cu Kim Jong Un. Decizia sa a fost interpretată ca o încercare de a obține o victorie în politica externă, mai ales în contextul în care războiul din Iran pare să fie într-un impas.
La câteva ore după lansarea rachetelor, Kim Yo Jong a descris decizia lui Trump drept „un dezastru evident cauzat de viziunea nerealistă și anacronică asupra securității” promovată de Seul, argumentând că Sudul are o relație de tip „stăpân-servitor” cu Statele Unite. Ea a negat, de asemenea, existența oricăror comunicări recente între liderii celor două țări, menținând poziția că „politica ostilă” a SUA față de Coreea de Nord nu s-a schimbat. Trump afirmase luni că a primit un răspuns de la Kim Jong Un după reducerea exercițiilor, dar sora liderului a contrazis această afirmație, ceea ce ridică semne de întrebare asupra veridicității discuțiilor.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat joi că Moscova „nu poate decât să salute” decizia SUA de a-și reduce participarea la exercițiile militare cu Coreea de Sud. În schimb, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, aflat în vizită la Seul în această săptămână, a îndemnat Coreea de Sud să nu ia partea niciunei părți între Beijing și Washington, cerând SUA să abandoneze politica „ostilă” față de Phenian pentru a reduce tensiunile din peninsula coreeană.
Această criză survine pe fondul unei alianțe de 72 de ani dintre SUA și Coreea de Sud, care a fost recent zdruncinată de disputa privind Iranul. Exercițiile Ulchi Freedom Shield, care au loc anual, au fost reduse la o ediție mai scurtă, la ordinul lui Trump, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul aliaților asiatici. Phenianul a condamnat în mod tradițional aceste manevre ca fiind repetiții pentru o invazie, iar lansările de rachete din jurul lor au devenit un obicei bine înrădăcinat.
Analiștii consideră că gestul lui Trump de a reduce exercițiile și de a căuta un dialog cu Kim Jong Un este o mișcare riscantă, care ar putea fi percepută ca o concesie făcută unui regim care continuă să-și dezvolte arsenalul nuclear. În același timp, lansarea de joi demonstrează că Phenianul nu este dispus să renunțe la demonstrațiile de forță, indiferent de semnalele de detensionare venite de la Washington. Kim Yo Jong a subliniat că „politica ostilă” a SUA nu s-a schimbat, sugerând că orice efort de apropiere este doar superficial.
Pe de altă parte, Coreea de Sud se află într-o poziție delicată: pe de o parte, trebuie să-și mențină alianța cu SUA, iar pe de altă parte, este presată de China să nu se alinieze prea strâns la Washington. Vizita lui Wang Yi la Seul și apelul său de a nu alege tabere reflectă această dinamică regională complexă. În plus, disputa dintre SUA și Coreea de Sud privind Iranul a slăbit încrederea reciprocă, iar reducerea exercițiilor militare a fost văzută de unii oficiali de la Seul ca o cedare în fața presiunilor nord-coreene.
Lansarea de rachete de joi este un semnal clar că Phenianul nu va renunța la programul său de înarmare, indiferent de eforturile diplomatice. Cu un arsenal nuclear estimat la 80-120 de focoase, Coreea de Nord rămâne o amenințare majoră pentru securitatea regională și globală. De asemenea, gestul lui Trump de a reduce exercițiile militare ar putea fi interpretat ca o slăbire a descurajării, ceea ce ar putea încuraja noi provocări din partea Phenianului.
În timp ce comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare evoluțiile, rămâne de văzut dacă diplomația lui Trump va aduce rezultate concrete sau dacă va rămâne doar o încercare zadarnică de a obține un succes politic. Cert este că peninsula coreeană rămâne un focar de tensiune, iar lansările de rachete sunt un memento sumbru al fragilității păcii în regiune.
De ce este important:
Această lansare de rachete subliniază eșecul eforturilor diplomatice actuale și evidențiază riscul unei escaladări militare în peninsula coreeană. Decizia lui Trump de a reduce exercițiile militare, deși bine intenționată, nu a reușit să oprească provocările Phenianului, iar Coreea de Nord continuă să-și consolideze arsenalul nuclear. În plus, tensiunile dintre SUA și Coreea de Sud, agravate de disputa privind Iranul, slăbesc coeziunea alianței, oferind astfel mai mult spațiu de manevră regimului de la Phenian. Este crucial ca liderii internaționali să înțeleagă că abordările unilaterale sau concesiunile necondiționate nu pot aduce stabilitate, iar o strategie coordonată, care să includă atât descurajare, cât și dialog, este esențială pentru prevenirea unui conflict devastator.
