Filtrează articolele

Economie & Afaceri

Creșterea prețului petrolului pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran: Strâmtoarea Hormuz, din nou în pericol

Creșterea prețului petrolului pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran: Strâmtoarea Hormuz, din nou în pericol
Prețul petrolului a înregistrat o creștere semnificativă după ce Statele Unite și Iran au reluat atacurile reciproce în zona Strâmtorii Hormuz, punând sub semnul întrebării redeschiderea acestei rute esențiale pentru comerțul global cu energie. Luni dimineață, cotația barilului de petrol Brent, reperul internațional principal, a urcat cu aproximativ 0,9%, ajungând la 73,21 dolari pe baril, cu 127 de cenți mai mult decât înainte de declanșarea războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, la 28 februarie. Această evoluție vine după un weekend în care forțele americane și iraniene s-au angajat într-un schimb de lovituri, readucând în prim-plan temerile legate de o revenire la normalitate în Strâmtoarea Hormuz, o arteră vitală prin care trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

„Recuperarea parțială a prețului Brent în această dimineață reflectă o piață care poate a mers prea repede pe valul optimismului legat de încetarea focului”, a declarat Fabien Yip, analist de piață la IG în Sydney, Australia, pentru Al Jazeera. „Petrolul aproape că își recuperase întreaga primă de război, în ciuda unui memorandum fără detalii de aplicare și a atacurilor continue. Atacul de joi asupra unei nave comerciale a fost un semnal de alarmă, iar schimburile de focuri din acest weekend au amplificat această realitate”, a adăugat Yip.

Piețele de acțiuni asiatice au avut o deschidere mixtă luni dimineață, cu pierderi la Tokyo și Seul și câștiguri la Hong Kong și Taipei. Indicele japonez Nikkei 225 a scăzut cu 0,7%, în timp ce indicele sud-coreean Kospi a pierdut 1,9%. Acțiunile companiilor japoneze și sud-coreene legate de boom-ul inteligenței artificiale au înregistrat unele dintre cele mai mari pierderi, pe fondul dezbaterilor intense privind dacă investițiile masive ale firmelor de tehnologie în această tehnologie emergentă se vor dovedi profitabile. Gigantul japonez de tehnologie SoftBank Group a scăzut cu aproximativ 5%, iar Advantest Corporation, un producător cheie de echipamente de testare a semiconductoarelor, a pierdut 3,7%. Giganții sud-coreeni ai cipurilor de memorie, Samsung Electronics și SK Hynix, au scăzut cu aproximativ 5% și, respectiv, 4%. În schimb, indicele Hang Seng din Hong Kong și Taiex din Taiwan au crescut, câștigând 2,2% și, respectiv, 1,4%.

„Realizarea de profituri la sfârșitul trimestrului se adaugă presiunii de vânzare, investitorii blocând câștigurile dintr-o perioadă remarcabilă. Kospi a crescut cu aproximativ 95% anul acesta, iar Nikkei cu 37%”, a spus Yip de la IG. „Îngrijorarea de fond, însă, este dacă boom-ul AI poate continua să se traducă într-o creștere susținută a câștigurilor sau dacă presiunea asupra marjelor va sosi mai devreme decât anticipa piața.”

Comandamentul Central al SUA a anunțat atacuri împotriva Iranului vineri și sâmbătă, invocând atacurile iraniene asupra a două nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz, care, în timp de pace, servește drept conductă pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate. Iranul a răspuns atacurilor lansând o serie de rachete și drone care vizau activele militare americane din Bahrain și Kuweit. Washingtonul și Teheranul au convenit să înceteze atacurile și să reia negocierile pentru încheierea războiului, au relatat mai multe mass-media duminică seara târziu, citând oficiali americani anonimi. Axios, citând un oficial american de rang înalt, a relatat că părțile vor avea discuții la Doha, Qatar, marți. Iranul nu a comentat încă acordul raportat de încetare a ostilităților sau discuțiile planificate.

Președintele american Donald Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat un memorandum de înțelegere pentru a pune capăt războiului pe 17 iunie, dar acordul a fost supus în mod repetat unor tensiuni din cauza izbucnirii ostilităților și a dezacordurilor cu privire la sensul textului. Această situație subliniază fragilitatea păcii și impactul direct asupra piețelor energetice globale. Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct nevralgic, iar orice escaladare poate duce la creșteri bruște ale prețului petrolului, afectând economiile dependente de importurile de energie.

Analiștii avertizează că, deși există un acord de principiu, lipsa detaliilor de implementare și atacurile continue creează o incertitudine majoră. „Piața a fost prea optimistă cu privire la o încetare rapidă a focului”, a explicat Yip. „Realitatea este că ambele părți continuă să se atace reciproc, iar Strâmtoarea Hormuz nu este încă sigură pentru traficul comercial normal. Acest lucru menține o primă de risc semnificativă în prețul petrolului.”

Pe lângă impactul geopolitic, piețele financiare asiatice au fost influențate și de evoluțiile din sectorul tehnologic. Scăderile puternice ale acțiunilor legate de AI reflectă o reevaluare a perspectivelor de creștere a acestor companii. Investitorii par să se întrebe dacă investițiile masive în inteligența artificială vor genera profituri sustenabile sau dacă marjele de profit se vor comprima mai repede decât se aștepta. Această incertitudine se adaugă volatilității generale a piețelor, amplificată de tensiunile din Orientul Mijlociu.

În concluzie, prețul petrolului rămâne extrem de sensibil la evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz, iar orice nou atac sau escaladare a conflictului dintre SUA și Iran poate duce la creșteri suplimentare. De asemenea, piețele de acțiuni asiatice sunt prinse între realizarea de profituri și îngrijorările legate de sustenabilitatea boom-ului AI. Rămâne de văzut dacă negocierile de la Doha vor aduce o stabilizare reală sau dacă vom asista la o nouă rundă de tensiuni.

De ce este important:


Această evoluție este crucială deoarece Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute de tranzit pentru petrol și gaze naturale la nivel global. Orice perturbare a traficului prin această zonă poate duce la creșteri bruște ale prețurilor la energie, afectând economiile mondiale, în special pe cele dependente de importuri. De asemenea, tensiunile dintre SUA și Iran au potențialul de a declanșa un conflict mai larg, cu consecințe grave pentru stabilitatea regională și globală. În plus, corelația dintre evenimentele geopolitice și piețele financiare arată cât de interconectată este economia globală, iar investitorii trebuie să fie conștienți de riscurile asociate.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.