Protestul a avut loc în fața catedralei St. Paul din Londra, unde zeci de credincioși au afișat pancarte cu mesaje precum „Opriți genocidul” și „Biserica trebuie să vorbească”. Evenimentul a fost organizat de grupuri creștine pentru pace, inclusiv „Christians for Palestine” și „Anglicans for Justice”, care consideră că tăcerea Bisericii Angliei este complice la suferința palestinienilor.
„Nu putem sta deoparte în timp ce mii de copii, femei și bărbați sunt uciși sub ochii noștri”, a declarat Sarah Johnson, o activistă anglicană din Manchester. „Biserica noastră are o datorie morală să vorbească împotriva nedreptății, iar documentul Kairos Palestine II este un apel clar la acțiune.”
Documentul „Kairos Palestine II” a fost lansat în 2023 de un grup de teologi și lideri creștini din Palestina, ca o continuare a primului „Kairos Palestine” din 2009. Acesta denunță ocupația israeliană și ceea ce autorii numesc „politici de apartheid și genocid” împotriva poporului palestinian. Textul îndeamnă bisericile globale să se rupă de complicitate prin boicotarea Israelului, similar cu mișcările anti-apartheid din Africa de Sud.
În Regatul Unit, Biserica Angliei a fost criticată pentru poziția sa ambiguă față de conflictul israeliano-palestinian. Deși arhiepiscopii de Canterbury și York au făcut declarații de îngrijorare, Sinodul General nu a adoptat încă o moțiune formală care să recunoască genocidul. Protestatarii speră ca sesiunea din februarie 2025 a Sinodului să schimbe acest lucru.
„Nu este vorba doar de un gest simbolic”, explică John Smith, un pastor metodist din Birmingham. „Recunoașterea genocidului de către Biserica Angliei ar avea un impact uriaș asupra opiniei publice și ar putea influența guvernul britanic să ia măsuri concrete, cum ar fi suspendarea exporturilor de arme către Israel.”
Contextul este sumbru. De la începutul ofensivei israeliene în Gaza, în octombrie 2023, peste 40.000 de palestinieni au fost uciși, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, iar infrastructura civilă a fost devastată. Organizații internaționale, inclusiv ONU și Amnesty International, au acuzat Israelul de crime de război, iar Curtea Internațională de Justiție investighează acuzațiile de genocid.
Pentru creștinii palestinieni, care reprezintă o minoritate tot mai mică în Țara Sfântă, acest document este o încercare de a-și face auzită vocea. „Bisericile din Occident au tăcut prea mult timp”, spune părintele Elias, un preot ortodox din Betleem, într-un interviu acordat Al Jazeera. „Noi nu cerem decât dreptate și pace. Dacă Biserica Angliei va adopta această moțiune, va fi un semn de solidaritate reală.”
Protestul de la Londra a atras atenția și a stârnit dezbateri aprinse. Unii credincioși anglicani consideră că Biserica nu ar trebui să se implice în politică, în timp ce alții susțin că tăcerea este o formă de complicitate. „Biserica nu poate fi neutră atunci când sunt încălcate drepturile omului”, a replicat Mary Williams, o enoriașă din Londra. „Isus a fost de partea celor asupriți, iar noi trebuie să urmăm exemplul Lui.”
Moțiunea propusă pentru Sinodul General include nu doar recunoașterea genocidului, ci și angajamentul de a sprijini financiar și logistic organizațiile creștine care ajută victimele din Gaza, precum și de a face presiuni asupra guvernului britanic pentru a înceta orice sprijin militar acordat Israelului.
În paralel, alte biserici din Marea Britanie, precum Biserica Scoției și Biserica Metodistă, au adoptat deja poziții similare. „Biserica Angliei este biserica de stat, iar poziția sa are o greutate aparte”, explică profesorul de teologie David Miller de la Universitatea din Oxford. „Dacă va recunoaște genocidul, va fi un precedent uriaș pentru alte biserici din Commonwealth și din întreaga lume.”
Protestatarii promit să continue acțiunile până când Sinodul va lua o decizie. „Nu vom tăcea”, spune Sarah Johnson. „Credința noastră ne obligă să vorbim pentru cei fără voce. Gaza sângerează, iar Biserica trebuie să răspundă.”
De ce este important:
Acest protest și moțiunea propusă reflectă o schimbare majoră în atitudinea bisericilor occidentale față de conflictul israeliano-palestinian. Recunoașterea genocidului de către Biserica Angliei ar putea influența nu doar opinia publică, ci și politicile guvernelor, în special în ceea ce privește exporturile de arme și sprijinul diplomatic. În plus, solidaritatea creștinilor britanici cu palestinienii subliniază dimensiunea morală a conflictului, dincolo de considerentele politice. Este un semnal că vocile religioase pot juca un rol crucial în apărarea drepturilor omului și în promovarea păcii.
