La un terminal de matatu din Nairobi, James Mogaka simte deja impactul. El administrează un hub pentru celebrele microbuze-taxi, omniprezente în peisajul urban kenyan, și spune că multe dintre vehicule sunt deținute sau operate de cetățeni străini. Mogaka povestește că unul dintre șoferii săi este prea speriat să mai vină la muncă, îngrijorat pentru soția sa, o cetățeană burundeză care vinde fructe. „Tipul chiar se teme că oamenii ar putea veni să alunge soția”, spune el. „Nu știu încotro ne îndreptăm.”
Anunțul guvernului a lăsat comunitățile de migranți anxioase cu privire la impactul asupra mijloacelor lor de trai și asupra siguranței lor. Acest lucru se întâmplă pe fundalul unor tensiuni tot mai mari legate de migrație și de afacerile deținute de străini în mai multe părți ale Africii – de la restricții impuse non-cetățenilor în anumite afaceri în Tanzania, până la o recrudescență a violenței xenofobe în Africa de Sud. În Kenya, neliniștea este palpabilă, iar mulți dintre cei afectați de directivă ezită să vorbească public, de teama represaliilor.
În centrul comercial al Nairobiului, directiva primește reacții mixte. Comerciantul local Robert Kiberenge se opune măsurii. „Președintele încearcă doar să ne abată atenția de la problemele mai presante. Nu avem nicio problemă cu străinii care fac afaceri mici în Kenya”, declară el. Dar există și susținători ai deciziei prezidențiale. Absolventul Kiprono Kutuny este printre cei care o aprobă. „Sunt de acord cu el. Guvernul trebuie să protejeze comercianții și micii antreprenori, dar vezi că acești oameni care vin din diferite țări străine au preluat aceste afaceri și le fac cu muncă ieftină.”
Kenya este considerată hub-ul economic al Africii de Est și se bucură de o relativă stabilitate politică. Estimările Națiunilor Unite arată că numărul migranților internaționali care trăiesc în Kenya era de aproximativ 993.000 în 2024. Guvernul susține că politica are scopul de a proteja comercianții kenyeni într-un sector al micilor afaceri extrem de aglomerat, unde competiția din partea străinilor a devenit o problemă tot mai controversată. Cu toate acestea, economistul Edward Kusewa consideră că directiva președintelui Ruto este o greșeală. „Cred că este complet nejustificată”, spune el.
Kusewa subliniază că politica ar putea submina principiile Zonei de Liber Schimb Continentale Africane, care urmărește să faciliteze circulația bunurilor și a persoanelor peste frontiere. „Acești oameni contribuie mult la economie”, explică el. „Plătesc taxe directe și cred că această măsură va avea un impact negativ asupra economiei kenyene.” Într-adevăr, mulți migranți din țări vecine, precum Burundi sau Republica Democrată Congo, au înființat mici afaceri care aduc venituri atât lor, cât și statului prin impozite și taxe locale. Închiderea acestor afaceri ar putea duce la pierderi semnificative de venituri fiscale și la o scădere a activității economice în anumite zone.
Ruto se confruntă cu alegeri anul viitor, iar dezbaterea privind cine poate opera mici afaceri are loc pe fundalul presiunilor economice și al preocupărilor legate de locuri de muncă și mijloace de trai. Guvernul încearcă să liniștească persoanele afectate, dar mulți străini – în special din țările vecine – s-au îndreptat către ambasadele lor pentru a obține documente necesare pentru a se întoarce acasă. Marți, într-o încercare de a reduce temerile, guvernul a acordat cetățenilor est-africani fără acte un termen de 90 de zile pentru a obține sau a-și actualiza documentele necesare pentru a rămâne și a face afaceri în Kenya.
Această situație ridică întrebări mai profunde despre echilibrul dintre protejarea intereselor locale și deschiderea către migranți, într-o regiune în care mobilitatea forței de muncă este esențială pentru dezvoltare. De asemenea, pune în lumină tensiunile dintre politicile naționale și angajamentele regionale, precum și provocările cu care se confruntă guvernele în gestionarea fluxurilor migratorii și a competiției economice. În timp ce unii văd în această măsură o necesitate pentru protejarea cetățenilor, alții o consideră o mișcare populistă, menită să câștige capital politic înaintea alegerilor.
Pe străzile din Nairobi, poveștile se împletesc: un vânzător de fructe din Burundi, un șofer de matatu din Uganda, un mic comerciant din Congo – toți trăiesc cu teama că de mâine nu vor mai avea ce vinde sau ce conduce. Iar comunitățile locale, deși divizate în privința măsurii, resimt deja efectele: piețele devin mai puțin animate, iar clienții observă dispariția unor produse sau servicii care erau asigurate de străini. Economia informală, care este coloana vertebrală a multor orașe africane, se confruntă cu o nouă presiune, iar consecințele pe termen lung ar putea fi mult mai complexe decât simpla „protejare a locurilor de muncă”.
De ce este important:
Această decizie a președintelui Kenyei nu este doar o problemă locală, ci are implicații regionale și economice majore. Ea testează angajamentele Africii față de integrarea economică și libera circulație a persoanelor, iar modul în care va fi implementată ar putea influența stabilitatea politică și socială a unei țări considerate un pilon al regiunii. De asemenea, evidențiază tensiunile dintre populism și nevoia de cooperare transfrontalieră, într-un context în care migrația și comerțul sunt esențiale pentru dezvoltarea continentului. Urmărirea acestui subiect este crucială pentru înțelegerea viitorului economic și politic al Africii de Est.
