Ebola, o boală virală care provoacă vărsături, febră și, uneori, sângerări, poate rămâne latentă săptămâni întregi și este adesea fatală. În ciuda eforturilor rapide ale lucrătorilor sanitari congolezi, ale personalului ONU și ale organizațiilor de ajutor, virusul s-a răspândit probabil cu săptămâni, dacă nu chiar luni, înainte de a fi detectat. Această întârziere în diagnosticare complică serios răspunsul, deoarece numărul real al persoanelor infectate rămâne necunoscut.
Primul caz cunoscut a fost al unei asistente care a prezentat simptome pe 24 aprilie, în orașul Bunia, provincia Ituri. Conform unui raport intern al Ministerului Sănătății, asistenta a fost înmormântată în orașul minier Mongbwalu, unde o serie de decese inexplicabile au avut loc în aprilie, inclusiv patru lucrători sanitari care au murit într-o singură săptămână. Raportul menționează „panică larg răspândită în rândul populației, alimentată de zvonuri despre cauze supranaturale” ale deceselor. Trei voluntari ai Crucii Roșii care au manipulat cadavre infectate au murit și ei de Ebola suspectată.
Întârzierile în identificarea focarului au fost cauzate parțial de specia rară a virusului care circulă. Congo a avut 17 epidemii oficiale de Ebola din 1979, majoritatea cauzate de specia Zaire, pentru care există un vaccin. Dar ultimul focar este provocat de specia Bundibugyo, mult mai puțin studiată, conform Institutului Național de Cercetare Biomedicală din Congo. La mai bine de o săptămână de la declararea epidemiei, lucrătorii de ajutor au început să înființeze centre de tratament în estul Congo-ului, dar tăierile bugetare ale ajutoarelor americane complică eforturile, potrivit ministrului Sănătății, Roger Kamba, care a cerut fonduri suplimentare.
Congo este una dintre cele mai sărace cinci țări din lume, conform Băncii Mondiale, unde peste 80% din populație trăiește cu 3 dolari pe zi sau mai puțin. Pentru echipele de intervenție, combaterea bolii este o sarcină uriașă. O mare parte din estul Congo-ului este afectată de grupuri armate violente, iar infrastructura rutieră este extrem de precară. Ituri, epicentrul epidemiei, suferă masacre regulate comise de grupuri notorii precum Codeco sau ADF, aliat cu Statul Islamic. Localitățile fierbinți ale focarului, cum ar fi Mongbwalu și Rwampara, sunt orașe miniere dure, unde zeci de mii de oameni supraviețuiesc săpând aur cu unelte rudimentare. Condițiile de trai și de muncă sunt înghesuite și insalubre.
Străinii sunt rari în aceste zone izolate, iar lucrătorii sanitari spun că una dintre cele mai mari probleme este lipsa de încredere a comunității. „Reacțiile comunității rămân mixte”, a declarat Gabriela Arenas, coordonatoarea regională a operațiunilor pentru IFRC Africa, prin videoconferință de la Nairobi. „Pentru unii, epidemia este reală și caută activ informații despre cum să se protejeze. Pentru alții, suspiciunea și dezinformarea persistă, cu afirmații că Ebola este inventată.” Doar în ultima săptămână, locuitori furioși au atacat clinici sau centre de tratament în Mongbwalu și Rwampara, dând foc unor corturi medicale.
Cazurile confirmate de Ebola au fost înregistrate și în provinciile Nord-Kivu și Sud-Kivu, zone vaste controlate de rebelii M23 sprijiniți de Rwanda, ceea ce va complica și mai mult răspunsul. Economia estului Congo-ului este strâns legată de cea a statelor vecine, precum Uganda, Rwanda și Burundi, iar multe orașe mari se află la graniță. Uganda, de exemplu, împarte o frontieră terestră cu Ituri și încearcă acum să-și controleze propriul focar mai mic de Ebola, după ce doi congolezi infectați au călătorit în țară. Peste weekend, Ministerul Sănătății din Uganda a anunțat trei cazuri suplimentare, inclusiv cetățeni ugandezi care au intrat în contact cu călătorii congolezi. Uganda a suspendat temporar toate zborurile către și dinspre Congo și a restricționat trecerile la frontierele terestre pentru a preveni răspândirea.
De ce este important:
Această criză evidențiază vulnerabilitatea sistemelor de sănătate din zonele de conflict, unde neîncrederea și violența împiedică intervențiile rapide. Fără sprijin internațional și fără combaterea dezinformării, Ebola ar putea escalada într-o pandemie regională, amenințând milioane de vieți și destabilizând și mai mult o regiune deja fragilă.
