Nava MV Hondius, sub pavilion olandez, se afla într-o croazieră polară de mai multe săptămâni, plecată din Argentina spre Antarctica și câteva insule izolate din Atlanticul de Sud. După ce primele cazuri au apărut, vasul a cerut ajutor autorităților sanitare din Capul Verde, dar nimeni nu a fost lăsat să debarce. Ministerul Sănătății din Capul Verde a anunțat luni că, din cauza riscurilor pentru sănătatea publică, nava va rămâne în ape deschise, aproape de țărm, fără a putea acosta.
Hantavirusul este o boală virală transmisă de rozătoare, prin contact direct cu acestea sau cu urina, saliva sau excrementele lor. Deși este rară, OMS avertizează că poate fi transmisă și între oameni, în anumite condiții. Simptomele includ febră, dureri de cap, dureri abdominale, diaree și, în cazuri severe, insuficiență respiratorie sau renală. Nu există un tratament specific sau un vaccin, dar asistența medicală timpurie poate crește șansele de supraviețuire.
Potrivit operatorului Oceanwide Expeditions, printre cei 87 de pasageri rămași se numără 17 americani, 19 britanici și 13 spanioli. La bord mai sunt 61 de membri ai echipajului. Doi dintre aceștia – un britanic și un olandez – au simptome respiratorii și au nevoie urgentă de îngrijiri medicale. Un alt bolnav, un britanic evacuat în Africa de Sud pe 27 aprilie, a fost testat pozitiv pentru virus și se află în stare critică, izolat la terapie intensivă.
Prima victimă a fost un bărbat olandez de 70 de ani, decedat la bord pe 11 aprilie. Soția sa, de 69 de ani, a murit mai târziu în Africa de Sud, după ce părăsise nava. Analizele post-mortem au confirmat prezența hantavirusului în sângele ei, ceea ce face ca acestea să fie primele două cazuri confirmate. Un al treilea pasager, un german, a decedat și el, iar trupul său se află încă pe navă, potrivit companiei.
Autoritățile din Capul Verde au trimis o echipă medicală formată din doi medici, o asistentă și un specialist de laborator, care au efectuat trei vizite la bord. Dr. Ann Lindstrand, oficial OMS în Capul Verde, a declarat pentru Associated Press că se planifică evacuări medicale, pacienții urmând să fie transportați cu ambulanța la un aeroport. „A fost foarte dificil pentru autoritățile din Capul Verde”, a spus ea. „Trebuie să gestioneze un eveniment de sănătate publică și, bineînțeles, să se gândească la protejarea populației locale.”
Oceanwide Expeditions a anunțat că, dacă nu se poate evacua în Capul Verde, va lua în considerare mutarea navei spre una dintre insulele spaniole – Tenerife sau portul Las Palmas. OMS colaborează cu autoritățile locale și cu operatorul pentru o „evaluare completă a riscurilor pentru sănătatea publică”. Investigațiile sunt în curs, inclusiv teste de laborator suplimentare și anchete epidemiologice.
Nava a plecat din Ushuaia, în sudul Argentinei, pe 1 aprilie. Autoritățile sanitare argentiniene au confirmat că niciun pasager nu prezenta simptome de hantavirus la plecare. Dar, deoarece simptomele pot apărea până la opt săptămâni după expunere, „pasagerii ar fi putut fi în perioada de incubație dacă au contractat boala în țară sau în altă parte a lumii”, a explicat Juan Facundo Petrina, director de epidemiologie pentru provincia Tierra del Fuego.
Un focar anterior de hantavirus în sudul Argentinei, în 2019, a ucis cel puțin nouă persoane și a determinat un judecător să ordone locuitorilor unui oraș izolat să rămână în case timp de 30 de zile. Anul trecut, în Argentina s-au înregistrat 28 de decese din cauza acestui virus, potrivit ministerului sănătății.
Institutul Național pentru Boli Transmisibile din Africa de Sud efectuează anchete de contact pentru a identifica persoanele care ar fi putut fi expuse pasagerilor infectați. Femeia de 69 de ani care a murit încerca să prindă un zbor spre casă, în Olanda, de pe aeroportul internațional din Johannesburg, unul dintre cele mai aglomerate din Africa, când s-a prăbușit. Autoritățile sanitare sud-africane îndeamnă populația să nu intre în panică, subliniind că OMS coordonează un răspuns multinațional cu toate insulele și țările afectate.
De ce este important:
Acest caz evidențiază vulnerabilitatea călătoriilor pe distanțe lungi în fața bolilor rare, dar potențial mortale. Hantavirusul, deși puțin cunoscut, poate provoca epidemii severe în comunități izolate, iar gestionarea unui focar pe o navă de croazieră – un mediu închis, cu mobilitate internațională – reprezintă o provocare logistică și de sănătate publică fără precedent. Situația navei Hondius ar putea servi drept studiu de caz pentru viitoarele protocoale de carantină și evacuare medicală în marea liberă, mai ales în contextul creșterii turismului polar și a schimbărilor climatice care modifică rutele de migrație ale rozătoarelor. De asemenea, subliniază necesitatea unei cooperări internaționale rapide și eficiente pentru a preveni răspândirea bolilor și a proteja atât pasagerii, cât și populațiile locale.
