Filtrează articolele

Sănătate

Criza tăcută: Peste un miliard de oameni suferă de tulburări mintale la nivel global

Criza tăcută: Peste un miliard de oameni suferă de tulburări mintale la nivel global
În fiecare zi, la fiecare 43 de secunde, o persoană își pune capăt vieții. În spatele acestor cifre se ascund povești de suferință, stigmatizare și resurse insuficiente. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se reunește în această săptămână la Geneva, pentru cea de-a 79-a Adunare Mondială a Sănătății, iar sănătatea mintală se află pe agenda discuțiilor, alături de alte peste 75 de subiecte prioritare. Datele recente sunt cutremurătoare: aproape una din opt persoane la nivel global trăiește cu o tulburare mintală, iar numărul este în creștere alarmantă.

Conform OMS, peste un miliard de oameni – adică aproximativ 12,5% din populația lumii – se confruntă în prezent cu o afecțiune psihică. Tinerii sunt printre cei mai afectați, iar diferențele de gen sunt semnificative: bărbații au rate mai mari de sinucidere, în timp ce femeile suferă disproporționat de anxietate și depresie. În ciuda amplorii crizei, sănătatea mintală rămâne cronic subfinanțată – cheltuielile medii guvernamentale la nivel global reprezintă doar 2% din bugetele alocate sănătății.

Tulburările mintale sunt afecțiuni care afectează modul în care oamenii simt, gândesc și se comportă. OMS și Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM-5) clasifică aceste condiții în mai multe categorii. Tulburările de dispoziție, precum depresia și tulburarea bipolară, influențează starea mentală, ducând la perioade prelungite de tristețe sau schimbări bruște de dispoziție. Tulburările de anxietate includ tulburarea de anxietate generalizată (TAG), tulburarea de panică, anxietatea socială și fobiile, caracterizate prin teamă sau îngrijorare excesivă. Tulburările psihotice, cum ar fi schizofrenia, implică halucinații, gândire distorsionată și deliruri. Tulburările legate de traumă, inclusiv tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), se dezvoltă ca răspuns la evenimente stresante sau care pun viața în pericol. Există, de asemenea, tulburări alimentare, de personalitate, obsesiv-compulsive, disociative și legate de consumul de substanțe.

Anxietatea și depresia sunt cele mai frecvente tulburări mintale la nivel mondial. Conform OMS, una din opt persoane trăiește cu o astfel de afecțiune. Deși tulburările mintale afectează oameni din toate categoriile de venit, tratamentul este mult mai greu accesibil în țările cu venituri mici și medii. Cheltuielile pentru sănătatea mintală variază dramatic: de la 0,04 dolari pe cap de locuitor în țările sărace, la 0,34 dolari în țările cu venituri medii inferioare și până la 65,89 dolari în țările bogate, potrivit Atlasului Sănătății Mintale 2024 al OMS, care a colectat date din 75 de țări.

Pandemia de COVID-19 a agravat situația, incidența tulburărilor mintale crescând global, în special anxietatea și depresia. Conform celui mai recent raport Global Burden of Disease de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), cele mai comune tulburări mintale la nivel mondial includ depresia majoră, tulburările de anxietate, tulburarea bipolară, schizofrenia și tulburările alimentare.

Tulburările mintale sunt principala cauză globală de dizabilitate, reprezentând aproximativ una din șase persoane care trăiesc cu dizabilități pe termen lung (YLDs) la nivel mondial – a doua cea mai mare cauză de invaliditate cronică, potrivit OMS. O analiză publicată în revista medicală The Lancet arată că aproximativ 740.000 de sinucideri sunt raportate anual – o moarte la fiecare 43 de secunde, în medie. Sinuciderea este a 17-a cauză de deces la toate vârstele, dar crește semnificativ în rândul tinerilor. Este a treia cauză de deces la persoanele cu vârsta între 15 și 29 de ani la nivel global și a doua cauză de deces în rândul femeilor din aceeași grupă de vârstă. Mai mulți bărbați mor prin sinucidere decât femei. În 2021, incidența sinuciderilor la bărbați a fost de patru ori mai mare decât la femei la nivel global, cu o rată de 12,8 la 100.000 pentru bărbați, comparativ cu 5,4 la 100.000 pentru femei. OMS subliniază că grupurile vulnerabile care se confruntă cu discriminare – precum refugiații, populațiile indigene și comunitatea LGBTQ+ – au rate mai mari de sinucidere.

Aproximativ 359 de milioane de oameni la nivel global suferă de o tulburare de anxietate. Acest număr a crescut cu peste 50% din 1990. Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să fie afectate de anxietate, iar tinerii sunt puternic impactați – 7,6% dintre adolescenții cu vârsta între 15 și 19 ani suferă de această tulburare. Cu toate acestea, doar una din patru persoane cu anxietate primește tratament, potrivit OMS. Anxietatea crește, de asemenea, riscul de a dezvolta depresie sau tulburări legate de consumul de substanțe. Conform OMS și IHME, Portugalia are cele mai ridicate rate de anxietate, cu 13,3% din populație afectată, urmată de Brazilia (12,4%) și Iran (12,3%).

Depresia este cel mai mare contributor individual la dizabilitate la nivel mondial, în ceea ce privește anii trăiți cu dizabilitate. Femeile sunt mai predispuse să dezvolte depresie decât bărbații, violența, traumele și factorii hormonali contribuind la ratele mai ridicate. La nivel global, peste 10% dintre femeile însărcinate și cele care au născut recent se confruntă cu depresie. Cercetările arată că femeile tind să manifeste probleme de sănătate mintală în interior, prin depresie, anxietate și tulburări alimentare, în timp ce bărbații externalizează prin abuz de substanțe și tulburări de personalitate antisocială. Conform OMS și IHME, Siria are cele mai ridicate rate de tulburări depresive, cu 8% din populație afectată, urmată de Regatul Unit (6,8%) și Țările de Jos (6,2%).

Aceste cifre nu sunt doar statistici reci. Ele reprezintă milioane de vieți afectate, familii distruse și potențial neîmplinit. În spatele fiecărui procent se află o persoană care luptă zilnic cu propriile demoni, adesea fără sprijinul necesar. Stigmatizarea rămâne o barieră uriașă: mulți nu cer ajutor de teama de a fi judecați. Iar acolo unde ajutorul există, este adesea insuficient sau inaccesibil financiar.

De ce este important:


Înțelegerea amplorii crizei de sănătate mintală este primul pas către acțiune. Aceste date ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guverne, organizații internaționale și societatea civilă. Sănătatea mintală nu este un lux, ci o componentă esențială a bunăstării generale. Investițiile în prevenție, tratament și educație pot salva vieți și pot reduce suferința a miliarde de oameni. Ignorarea acestei crize are costuri umane și economice uriașe. Este timpul ca sănătatea mintală să primească atenția și finanțarea pe care le merită.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.