Medicii din spitalele de oncologie din Khartoum și din alte orașe afectate de conflict raportează o situație disperată. „În fiecare zi vedem pacienți care nu își mai permit tratamentul. Costurile au explodat, iar medicamentele care erau gratuite acum se găsesc doar pe piața neagră, la prețuri de zece ori mai mari”, declară un oncolog de la Spitalul de Oncologie din Khartoum, care a preferat să rămână anonim din motive de securitate. În plus, penele de curent frecvente și lipsa de combustibil pentru generatoare fac ca aparatele de radioterapie să fie inoperabile, iar pacienții sunt nevoiți să aștepte săptămâni sau chiar luni pentru o singură ședință.
Situația este agravată de strămutarea masivă a populației. Peste 7 milioane de sudanezi au fost forțați să își părăsească locuințele, iar dintre aceștia, mii sunt pacienți cu cancer care au pierdut accesul la dosarele medicale, la medicii lor și la centrele de tratament. „Am fugit din Khartoum cu familia, dar soția mea are cancer la sân și nu mai poate face chimioterapie. Nu avem bani să cumpărăm medicamentele de pe piața neagră, iar în tabăra unde stăm nu există niciun spital”, spune Ahmed, un refugiat din Omdurman.
Organizațiile umanitare, precum Medici fără Frontiere și Organizația Mondială a Sănătății, încearcă să ofere ajutor, dar accesul este extrem de limitat din cauza insecurității. „Am reușit să trimitem câteva loturi de medicamente oncologice în zonele controlate de ambele părți, dar nevoile sunt uriașe. Pacienții mor pentru că nu pot ajunge la tratament la timp”, explică un coordonator al OMS în Sudan.
Pe lângă costurile prohibitive, pacienții se confruntă cu lipsa personalului medical specializat. Mulți medici și asistente au fugit din țară sau au fost uciși în atacuri. Spitalele de oncologie funcționează cu o capacitate redusă, iar cei care rămân sunt epuizați și fără resurse. „Am rămas doar câțiva oncologi în tot Khartoum. Lucrăm 24 de ore din 24, dar nu putem salva pe toată lumea. Este o tragedie umanitară care se desfășoară în tăcere”, adaugă medicul.
Războiul a afectat și lanțurile de aprovizionare. Porturile și aeroporturile sunt închise sau controlate de grupuri armate, iar medicamentele importate nu mai ajung în țară. Farmaciile locale s-au golit, iar ceea ce mai există se vinde la prețuri exorbitante. O fiolă de trastuzumab, un medicament esențial pentru cancerul de sân HER2-pozitiv, costa înainte de război aproximativ 200 de dolari. Acum, pe piața neagră, poate ajunge la 2.000 de dolari, o sumă imposibilă pentru majoritatea sudanezilor, al căror salariu mediu lunar era de aproximativ 50 de dolari.
Pacienții cu cancer care au nevoie de intervenții chirurgicale sunt și mai vulnerabili. Spitalele au fost bombardate sau ocupate de forțe militare, iar sălile de operație sunt rareori funcționale. „Am avut un pacient cu cancer la colon care avea nevoie de o operație urgentă. Nu am găsit niciun spital care să funcționeze în siguranță. A murit după două săptămâni de așteptare”, povestește un chirurg din Khartoum.
În acest context, mulți pacienți încearcă să fugă în țări vecine, precum Egiptul sau Ciadul, pentru a primi tratament. Dar și acolo, accesul este limitat. „Am ajuns în Egipt cu familia, dar nu avem bani să plătim tratamentul. Suntem refugiați, nu avem asigurare medicală. Trăim de azi pe mâine”, spune Fatima, o femeie de 45 de ani diagnosticată cu cancer ovarian.
Războiul din Sudan nu este doar o criză politică și umanitară, ci și o catastrofă medicală care ucide încet, dar sigur, mii de oameni. Pacienții cu cancer sunt printre cei mai afectați, pentru că boala lor nu așteaptă încetarea focului. Fiecare zi de întârziere înseamnă progresia bolii, metastaze și, în final, moarte. Comunitatea internațională trebuie să acționeze urgent pentru a restabili coridoare umanitare sigure, a asigura livrarea de medicamente și a sprijini spitalele care încă funcționează. Altfel, vom asista la o pierdere masivă de vieți care ar fi putut fi salvate.
De ce este important:
Acest articol evidențiază o criză umanitară adesea ignorată de mass-media internațională, concentrată pe aspectele politice și militare ale războiului din Sudan. Pacienții cu cancer sunt victime colaterale ale conflictului, iar povestea lor arată cum războiul distruge nu doar infrastructura, ci și speranța de viață a celor mai vulnerabili. Este esențial ca opinia publică și factorii de decizie să înțeleagă amploarea acestei tragedii și să sprijine eforturile umanitare pentru a salva cât mai multe vieți.
