Decizia privind moartea asistată marchează un moment istoric pentru Franța, care se alătură astfel unui grup de țări europene precum Belgia, Germania, Luxemburg și Olanda, unde această practică este deja legalizată în anumite condiții stricte. Legea, adoptată luna trecută de Adunarea Națională cu 291 de voturi pentru și 241 împotrivă, a fost validată integral de Consiliul Constituțional, care a clarificat totuși trei prevederi esențiale.
Una dintre acestea se referă la așa-numita clauză de conștiință, care permite farmaciștilor să refuze asistența medicală pentru încheierea vieții unui pacient. De asemenea, centrele private de tratament pot refuza să participe la procedură dacă aceasta contravine misiunii lor, iar alte centre pot acoperi nevoile locale. În cazul pacienților protejați, opinia persoanei responsabile de bunăstarea lor trebuie luată în considerare.
Legea stipulează că cetățenii francezi și rezidenții legali pot solicita asistență medicală pentru a-și încheia viața doar în condiții foarte stricte. Pacientul trebuie să sufere de o boală incurabilă, care pune viața în pericol, aflată într-o fază avansată sau terminală, iar boala trebuie să cauzeze suferințe fizice sau psihologice constante, care sunt intratabile sau insuportabile. În plus, pacientul trebuie să își exprime consimțământul liber și informat.
Fosta prim-ministră Elisabeth Borne, deputată, a salutat decizia pe rețeaua X: „Această decizie marchează apogeul unui efort democratic și parlamentar îndelungat, condus cu ascultare, respect și rigoare. Salut validarea definitivă a unui text care garantează fiecăruia libertatea de a alege, într-un cadru strict și protector.”
În schimb, decizia privind interzicerea rețelelor sociale pentru minori a fost una de respingere. Consiliul Constituțional a anulat legea care interzicea accesul minorilor sub 15 ani la platformele de socializare, invocând încălcarea libertății de exprimare. Curtea a argumentat că legea, prin interzicerea accesului minorilor, impune implicit ca fiecare persoană, inclusiv adulții, să își dovedească vârsta înainte de a accesa aceste servicii online. „Prin faptul că nu specifică condițiile și limitele în care trebuie furnizată această dovadă, legiuitorul nu a stabilit garanțiile legale necesare pentru a asigura respectarea acestor cerințe”, se arată în decizia Curții. De asemenea, Curtea a subliniat că legea nu protejează suficient viața privată a utilizatorilor.
Această lege era unul dintre proiectele emblematice ale lui Macron și fusese adoptată de parlament luna trecută. Ea prevedea ca toți cetățenii francezi să își verifice vârsta pentru a accesa rețelele sociale, urmând să intre în vigoare în ianuarie 2027. Macron dorea ca legea să fie adoptată înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor, dar acum, după decizia Consiliului, a cerut premierului Sébastien Lecornu să elaboreze un nou proiect de lege „solid din punct de vedere juridic”.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Amnesty International, care a criticat anterior interdicția totală, a reiterat că reglementarea platformelor pentru protejarea copiilor este o necesitate a timpurilor noastre, dar a subliniat că eforturile ar trebui concentrate pe forțarea companiilor să renunțe la funcțiile care creează dependență. Secretarul general al organizației, Agnès Callamard, a declarat: „Nu există nicio îndoială că reglementarea platformelor pentru a proteja copiii este o imperativă a epocii noastre. Aplaudăm statele care iau în serios pericolele rețelelor sociale, dar, în loc de interdicții generale, eforturile ar trebui să se concentreze pe forțarea platformelor să abandoneze goana lor nesăbuită după profit, în detrimentul drepturilor omului.”
Callamard a adăugat că guvernele ar trebui să se concentreze pe interzicerea funcțiilor care generează daune, cum ar fi algoritmii bazați pe implicare, care, potrivit cercetărilor Amnesty, pot atrage copiii în „găuri de iepure” de conținut depresiv și sinucigaș.
Această decizie a Consiliului Constituțional are implicații profunde pentru politica franceză. Pe de o parte, Macron obține o victorie importantă în privința moartei asistate, o reformă socială majoră care va schimba fundamental modul în care societatea franceză abordează sfârșitul vieții. Pe de altă parte, eșecul legii privind rețelele sociale reprezintă o lovitură pentru agenda sa digitală, iar guvernul va trebui să găsească o soluție legislativă care să respecte libertățile fundamentale, dar să protejeze și minorii.
În plan european, Franța devine astfel una dintre marile națiuni care au legalizat moartea asistată, ceea ce ar putea influența dezbateri similare în alte state membre. În același timp, respingerea interdicției pentru minori ar putea servi drept precedent pentru alte țări care încearcă să reglementeze accesul tinerilor la rețelele sociale, cum ar fi Australia, care a adoptat recent o interdicție similară, dar care se confruntă cu probleme de implementare.
De ce este important:
Această decizie a Consiliului Constituțional francez este crucială pentru că redefinește echilibrul dintre libertățile individuale și protecția socială într-unul dintre cele mai influente state ale Uniunii Europene. Validarea moartei asistate deschide calea pentru o dezbatere mai largă despre dreptul la o moarte demnă, în timp ce respingerea interdicției pentru minori subliniază importanța protejării libertății de exprimare și a vieții private în era digitală. Aceste hotărâri vor avea ecou în întreaga Europă și ar putea influența legislația altor țări care se confruntă cu provocări similare.
