O curte de apel federală a respins miercuri seară încercarea administrației Trump de a impune condiții noi pentru finanțarea persoanelor fără adăpost, susținând că punerea în aplicare a acestor măsuri 'ar fi imediat destabilizatoare și dezastruoasă'. Decizia a confirmat o interdicție preliminară emisă anterior de o instanță inferioară, reprezentând cea mai recentă lovitură pentru o schimbare majoră pe care criticii avertizează că ar împinge 170.000 de persoane din locuințele subsidiate federal înapoi în stradă.
Departamentul de Locuințe și Dezvoltare Urbană din SUA (HUD) intenționa să reducă dramatic fondurile pentru locuințe permanente și să le redirectioneze către programe tranzitorii care impun condiții stricte precum abstinența de la alcool și droguri, tratament pentru sănătatea mintală și alte cerințe obligatorii. Secretarul HUD, Scott Turner, a apărat această abordare, argumentând că ar încuraja persoanele fără adăpost să aspire către autosuficiență și independență.
Însă curtea de apel a respins în unanimitate această filosofie, afirmând că modificarea modalității de cheltuire a aproximativ 4 miliarde de dolari anual ar răsturna două decenii de politică federală bipartizană. Decizia menționează explicit că această abordare, cunoscută sub numele de 'Housing First' (Locuința Mai Întâi), 'și-a dovedit eficacitatea' în reducerea бездомничества la nivel național.
Coalitia care a contestat legal această reformă a inclus organizații non-profit de advocacy pentru бездомничество, guverne locale și în principal state conduse de Partidul Democrat. Într-o declarație oficială, aceștia au celebrat victoria judicială, precizând că 'suntem ușurați' și că 'rămânem dedicați protejării soluțiilor dovedite împotriva бездомничества'.
Impactul deja resimțit al acestei dispute juridice a fost semnificativ. Chiar și simpla amenințare de pierdere a finanțării, pe durata desfășurării acestui proces, a provocat 'vătămări grave în lumea reală', a notat instanța în motivarea sa. Conform dovezilor prezentate de reclamanți, mai multe organizații locale de servicii pentru persoanele fără adăpost au încetat să mai accepte clienți noi și au oprit trimiterea acestora către anumite programe de locuințe permanente, tocmai din cauza tăierilor planificate de finanțare.
Agenția HUD nu a specificat dacă va contesta această decizie într-o instanță superioară. Totuși, într-o declarație oficială, departamentul a subliniat că 'rămâne angajat în reformarea abordării greșite 'Housing First' care, de-a lungul anilor, a finanțat complexul industrial al бездомничества, a răsplătit activiștii și a ignorat soluțiile reale'.
Această hotărâre judecătorească vine într-un moment critic pentru milioane de americani care se confruntă cu lipsa unui adăpost adecvat. Numărul persoanelor fără adăpost în Statele Unite a atins un nivel record în 2024, conform ultimului raport al HUD, cu peste 650.000 de persoane care trăiesc în stradă, în adăposturi sau în vehicule. Criza este deosebit de acută în orașele mari precum Los Angeles, San Francisco, New York și Seattle, unde corturile alinieate pe străzi au devenit o imagine tot mai frecventă a peisajului urban american.
Criticii reformei propuse de HUD susțin că impunerea condițiilor de sobrietate și alte cerințe înainte de a oferi o locuință permanentă este contraproducentă. Ei argumentează că persoanele fără adăpost care suferă de dependențe severe sau tulburări de sănătate mintală au nevoie în primul rând de stabilitate locativă pentru a putea aborda aceste probleme în mod eficient. 'Nu poți să te concentrezi pe recuperare când nu ai un acoperiș deasupra capului', a declarat unul dintre avocații care au reprezentat coaliția de reclamanți.
Partizanii abordării 'Housing First', adoptată pentru prima dată în anii 1990 în Finlanda și implementată pe scară largă în SUA începând cu anii 2000, susțin că aceasta este nu doar mai umană, ci și mai eficientă din punct de vedere economic. Studii numeroase au demonstrat că persoanele care primesc locuințe permanente cu sprijin integrat au rezultate mai bune pe termen lung, reducând costurile asociate cu serviciile de urgență, spitalizările psihiatrice și încarcerarea.
Decizia curții de apel reprezintă o lovitură semnificativă pentru agenda administrației Trump în domeniul бездомничества. În ultimele luni, Casa Albă a făcut din解决这个问题 o prioritate declarată, adoptând o retorică dură față de așa-numitul 'complex industrial al бездомничества' și promițând să restabilească responsabilitatea în cheltuirea fondurilor federale.
Cu toate acestea, instanțele au respins în mod repetat aceste eforturi, stabilind că procedurile legale trebuie respectate și că schimbările majore de politică nu pot fi implementate fără consultare adecvată și analiză riguroasă a impactului. Cazul ar putea ajunge în cele din urmă la Curtea Supremă a Statelor Unite, unde judecătorii vor trebui să stabilească dacă administrația a acționat în limitele legii în încercarea de a restructura fundamental modul în care guvernul federal abordează кризата бездомничества.
Pentru cei 170.000 de americani care riscau să-și piardă locuințele subsidiate în urma acestei reforme, decizia de miercuri oferă o pauză binevenită. Printre aceștia se numără persoane cu dizabilități, vârstnici și veterani care au servit în armata americană. Rămâne de văzut dacă administrația va încerca să găsească o cale alternativă de a-și implementa viziunea sau dacă va accepta că actualul cadru legal limitează capacitatea sa de acțiune în acest domeniu sensibil.
Curtea de Apel a respins reforma HUD privind бездомничество, avertizând că ar fi 'dezastruoasă'
