În centrul disputei se află Fondul pentru Reducerea Gazelor cu Efect de Seră, un program creat de Congres prin Legea privind Reducerea Inflației din 2022, adoptată de fostul președinte Joe Biden. Acest program, adesea numit „bancă verde”, a fost conceput pentru a oferi bani federali organizațiilor non-profit, care la rândul lor ar acorda împrumuturi și ar investi în proiecte energetice mici, clădiri eficiente energetic și infrastructură de energie curată. Administratorul EPA, Lee Zeldin, a încercat să desființeze programul, susținând că acesta nu se aliniază priorităților agenției și acuzând beneficiarii de fraudă, risipă și gestionare defectuoasă.
Într-un videoclip postat pe rețelele sociale în februarie anul trecut, Zeldin a descris fondul ca pe un exemplu de risipă guvernamentală. „Șocant, aproximativ 20 de miliarde de dolari din banii voștri de contribuabili au fost parcați la o instituție financiară externă de către EPA din era Biden”, a spus el. „Această sumă de 20 de miliarde de dolari a fost acordată doar opt entități, care erau apoi responsabile să distribuie banii voștri către ONG-uri și alții, la discreția lor.” „Zilele în care se aruncau cu lopata sume uriașe de bani către grupuri activiste de extremă stânga, în numele justiției de mediu și al echității climatice, s-au terminat”, a adăugat el.
Luna următoare, EPA a înghețat miliarde de dolari care erau deținuți la Citibank, urmând să fie distribuiți sub formă de granturi. Organizațiile, printre care Climate United Fund, Coalition for Green Capital și alte trei, au negat orice abatere și au dat în judecată, susținând că administrația reținea ilegal bani deja aprobați de Congres și încerca să ucidă programul din cauza opoziției față de obiectivele sale climatice, nu pe baza unor dovezi de fraudă.
Decizia de marți răstoarnă o hotărâre a unui panel de trei judecători din aceeași instanță de apel, care în septembrie anul trecut a dat câștig de cauză administrației. Curtea de apel în plen a acceptat să reexamineze acea decizie, o mișcare rară, rezervată cazurilor semnificative. Majoritatea judecătorilor au declarat că încercarea EPA de a rezilia granturile și de a recupera banii „bazată exclusiv pe un dezacord de politică” a încălcat probabil Legea privind Reducerea Inflației. De asemenea, instanța a spus că agenția nu a oferit asigurări că va lăsa fondurile neatinse dacă ordinul de restricție ar fi ridicat.
Hotărârea restabilește un ordin emis anul trecut de judecătoarea districtuală Tanya Chutkan, care a constatat că EPA nu a reușit să justifice anularea granturilor și a avertizat că administrația încălca puterea Congresului de a decide cum sunt cheltuiți banii federali. Acest caz este unul dintre multiplele provocări legale la adresa eforturilor președintelui Donald Trump de a inversa agenda climatică a lui Biden. De la revenirea la putere, Trump a redus reglementările de mediu, a extins sprijinul pentru producția de combustibili fosili și a încercat să desființeze inițiativele de energie curată, susținând că acestea impun costuri inutile pentru afaceri și consumatori.
De ce este important:
Această decizie judecătorească este crucială deoarece stabilește un precedent legal puternic: administrația nu poate anula unilateral programe aprobate de Congres doar pe baza unor dezacorduri politice. Ea protejează fondurile destinate combaterii schimbărilor climatice, care sunt esențiale pentru tranziția energetică a SUA. În plus, subliniază separația puterilor în stat, reamintind că puterea executivă nu poate ignora voința legislativului. Pentru România și Europa, aceasta este o veste bună, deoarece menține angajamentele climatice ale SUA, influențând piețele globale de carbon și investițiile în tehnologii verzi. Dacă Trump ar fi reușit să anuleze programul, ar fi fost un semnal periculos pentru toate țările care încearcă să implementeze politici climatice ambițioase.
