Decizia de joi a răsturnat rezultatul alegerilor pentru conducere care l-au adus pe actualul lider al partidului, Ozgur Ozel, în funcție, instanța numindu-l pe fostul președinte al partidului, Kemal Kilicdaroglu – care a pierdut alegerile în fața lui Ozel – ca lider interimar. Cazul a fost privit ca un test al echilibrului fragil dintre democrație și puterea tot mai centralizată din Turcia, iar hotărârea ar putea arunca opoziția într-o și mai mare dezordine și posibile lupte interne. De asemenea, ar putea spori șansele lui Erdogan de a-și prelungi domnia de peste două decenii asupra acestei mari țări membre NATO și a unei economii emergente majore.
CHP a respins hotărârea ca fiind o „încercare de lovitură de stat”, în timp ce guvernul – care neagă criticile conform cărora folosește instanțele pentru a viza oponenții politici – a declarat că aceasta reînnoiește încrederea turcilor în statul de drept. CHP, un partid secular și centrist, care se situează aproximativ la egalitate cu partidul de guvernământ AK, de orientare islamică și conservatoare, în sondaje, s-a confruntat, de asemenea, cu o represiune judiciară fără precedent din 2024, în care sute de membri și aleși ai săi au fost reținuți în cadrul unor acuzații de corupție pe care partidul le neagă.
Printre cei încarcerați de peste un an se numără primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, principalul rival al lui Erdogan și candidatul oficial al CHP pentru alegerile prezidențiale programate pentru 2028, dar care ar putea avea loc anul viitor. Ozel, președintele combativ al CHP, care a ieșit în prim-plan după arestarea lui Imamoglu, a convocat liderii partidului pentru a discuta un răspuns la hotărârea instanței, în timp ce erau planificate proteste.
Ali Mahir Basarir, președintele adjunct al grupului parlamentar al CHP, a declarat pentru agenția de presă Reuters că hotărârea „este o lovitură de stat realizată prin intermediul sistemului judiciar [și] o lovitură împotriva voinței a 86 de milioane de oameni”. Cei din spatele ei „vor fi trași la răspundere în fața instanțelor”, a spus el. Bursa din Istanbul a scăzut cu 6% ca răspuns, declanșând un întrerupător de circuit la nivelul pieței, în timp ce obligațiunile guvernamentale au scăzut. Banca centrală a vândut miliarde de dolari în valută pentru a atenua impactul, au declarat patru comercianți.
În martie anul trecut, arestarea lui Imamoglu a provocat o vânzare masivă care a dus la creșterea așteptărilor de inflație și a inversat temporar un ciclu de reducere a ratelor dobânzilor. Investitorii au declarat că cea mai recentă turbulență politică va fi urmărită pentru riscuri similare. Hotărârea instanței din Ankara a răsturnat o decizie de anul trecut a unei instanțe de prim grad care a spus că cazul privind congresul CHP din 2023 nu avea substanță.
Partidul pro-kurd DEM (Partidul pentru Egalitate și Democrație a Popoarelor), a treia forță din parlament, a numit decizia instanței o „pată neagră” pe democrația turcă. Liderul reinstalat al CHP, Kilicdaroglu, care dispăruse în mare parte din viața publică de la înfrângerea sa electorală acum trei ani, a făcut apel la calm și la bun simț, spunând că speră ca Turcia să beneficieze de pe urma acesteia.
De ce este important:
Această decizie judecătorească reprezintă o lovitură gravă pentru democrația turcă, demonstrând cum sistemul judiciar poate fi folosit pentru a submina opoziția politică. Înlăturarea liderului ales al CHP și numirea unui interimar din trecut creează instabilitate și riscă să declanșeze conflicte interne în principalul partid de opoziție. În contextul în care Turcia se confruntă deja cu o criză economică și cu o polarizare politică accentuată, această mișcare ar putea consolida puterea autoritară a președintelui Erdogan și ar putea afecta credibilitatea proceselor electorale viitoare. Pentru investitori și comunitatea internațională, semnalul este unul de alarmă privind statul de drept și predictibilitatea politică din Turcia.
