Cei doi reclamanți – Saeed Shehabi, jurnalist și fondator al unui partid politic din Bahrain care se opune regimului familiei regale Khalifa, și Moosa Mohammed, un refugiat bahrainez – acuză guvernul de la Manama că le-a infectat calculatoarele în 2011 cu un program spion cunoscut sub numele de FinSpy. Acest software este capabil să înregistreze tastele apăsate, să urmărească locațiile și să monitorizeze activitățile de la distanță. Ambii bărbați, care locuiesc acum în Marea Britanie, au dat în judecată Bahrainul în 2020 la Înalta Curte din Londra, cerând despăgubiri pentru „prejudiciu psihic”.
Bahrainul a negat orice implicare în atac și a susținut că presupusele fapte au avut loc în afara jurisdicției britanice, ceea ce i-ar fi acordat imunitate. Înalta Curte de Justiție de la Londra a respins acest argument în 2023, iar Curtea de Apel a menținut decizia anul următor. Bahrainul a făcut atunci apel la Curtea Supremă, care acum a decis că supravegherea invocată constituie un act desfășurat în Marea Britanie, deoarece reclamanții și calculatoarele lor se aflau în Regatul Unit atunci când spyware-ul a intrat în acțiune. Astfel, calea spre un proces pe fond este deschisă.
Această decizie se înscrie într-un val tot mai mare de litigii care testează dacă statele și firmele de supraveghere pot fi trase la răspundere în instanțele occidentale pentru spyware-ul folosit împotriva criticilor din străinătate. Un exemplu notabil este procesul în derulare al WhatsApp împotriva companiei israeliene NSO Group, în Statele Unite, pentru spyware-ul Pegasus. Organizațiile pentru drepturile omului acuză de mult timp Bahrainul că supraveghează disidenți și jurnaliști, iar această hotărâre ar putea descuraja astfel de practici.
Analiză și implicații
Decizia Curții Supreme britanice nu este doar o victorie pentru cei doi reclamanți, ci și un precedent juridic major. Ea stabilește că imunitatea de stat nu este un scut absolut atunci când vine vorba de încălcări ale drepturilor omului comise prin mijloace cibernetice. Până acum, statele străine puteau invoca cu succes imunitatea pentru acte oficiale, dar instanța a considerat că spionajul cibernetic împotriva unor persoane aflate pe teritoriul britanic este un act care are efecte directe în Regatul Unit, deci poate fi judecat aici.
Pentru Saeed Shehabi și Moosa Mohammed, aceasta este o rază de speranță după ani de teamă și incertitudine. Shehabi, care a fost arestat și torturat în Bahrain înainte de a obține azil în Marea Britanie, spune că FinSpy l-a urmărit chiar și după ce a fugit. „Am trăit cu spaima că fiecare cuvânt pe care îl scriam era citit de regim”, a declarat el pentru presă. Moosa Mohammed, la rândul său, a povestit cum a descoperit că spyware-ul îi înregistra convorbirile și îi urmărea deplasările, transformându-i viața într-un coșmar.
Pe de altă parte, Bahrainul a reacționat dur, afirmând că decizia „subminează principiile suveranității și imunității de stat” și că va continua să își apere poziția în instanță. Experții juridici consideră însă că hotărârea este bine fundamentată și că deschide calea pentru alte procese similare. De exemplu, activiști din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită sau Egipt, care au fost spionați cu ajutorul unor programe precum Pegasus sau FinSpy, ar putea acum să dea în judecată statele respective în Marea Britanie, dacă se află pe teritoriul său.
Contextul mai larg al spionajului cibernetic
FinSpy, dezvoltat inițial de o companie germană, a fost vândut către numeroase guverne, inclusiv cel al Bahrainului. Acest software este deosebit de periculos pentru că poate rămâne ascuns ani de zile, colectând date fără ca victima să știe. În cazul lui Shehabi și Mohammed, atacul a avut loc în 2011, în plină primăvară arabă, când Bahrainul a reprimat violent protestele pro-democrație. Mulți activiști au fost arestați, torturați sau forțați să fugă, iar spionajul cibernetic a fost o armă cheie a regimului.
Organizații precum Amnesty International și Human Rights Watch au documentat zeci de cazuri de supraveghere ilegală în Bahrain, iar această decizie ar putea forța guvernul să dea socoteală. Mai mult, ea trimite un semnal puternic către alte state autoritare: nu mai pot acționa impun împotriva disidenților din străinătate fără teama de a fi trase la răspundere în instanțe occidentale.
Ce urmează?
Procesul pe fond va începe probabil în următoarele luni, iar Bahrainul va trebui să demonstreze că nu a ordonat atacul cibernetic sau că FinSpy nu a fost folosit de agenții săi. Avocații reclamanților sunt optimiști, având în vedere că au deja dovezi tehnice care leagă atacul de servere din Bahrain. Dacă vor câștiga, ar putea primi despăgubiri substanțiale, dar mai important, ar stabili un precedent care să descurajeze alte state să recurgă la spionaj cibernetic împotriva criticilor.
De ce este important:
Această decizie a Curții Supreme britanice este importantă deoarece creează un precedent juridic care permite victimelor spionajului cibernetic să își caute dreptatea în instanțele din Marea Britanie, chiar dacă atacul a fost orchestrat dintr-un stat străin. Ea subminează imunitatea de stat în cazurile de încălcare a drepturilor omului prin mijloace digitale și oferă o cale de recurs pentru disidenți, jurnaliști și activiști care sunt supravegheați de regimuri autoritare. Într-o eră în care spyware-ul devine o armă tot mai comună împotriva opoziției, această hotărâre trimite un semnal clar că niciun stat nu este deasupra legii atunci când vine vorba de protejarea drepturilor fundamentale.
