Dela Rosa, a cărui locație actuală este necunoscută, a fost șeful Poliției Naționale în timpul mandatului lui Duterte (2016-2022) și principalul executant al campaniei sângeroase. CPI estimează că între 12.000 și 30.000 de persoane au fost ucise între 2016 și 2019 în cadrul acestui „război împotriva drogurilor”. Senatorul a ieșit din șase luni de ascundere săptămâna trecută, refugiindu-se câteva zile în Senat, apoi fugind în zorii zilei de joi, după un incident cu focuri de armă între agenți guvernamentali și personalul de securitate al Senatului.
Purtătoarea de cuvânt a președintelui Ferdinand Marcos Jr., Claire Castro, a declarat că „mandatul de arestare este valabil împotriva senatorului Bato dela Rosa”. Avocatul senatorului a anunțat că vor epuiza toate căile legale, inclusiv o cerere de reexaminare, subliniind că „rezoluția de astăzi nu este o hotărâre pe fond”.
Contextul juridic este complex: Dela Rosa a susținut în petiția sa că autoritățile filipineze nu au competența legală de a executa un mandat emis de o instanță străină, fără un mandat corespunzător de la o instanță locală. Curtea Supremă a respins ordonanța de restricționare, dar a lăsat deschise alte aspecte ale petiției. Ministrul Justiției, Fredderick Vida, a confirmat că autoritățile „vor căuta cu siguranță” să îl aresteze pe Dela Rosa.
Acest caz are implicații majore pentru suveranitatea Filipinelor și relația cu CPI. Țara s-a retras din CPI în 2019, dar instanța de la Haga susține că are jurisdicție pentru crimele comise înainte de retragere. Duterte însuși este deținut de CPI din martie 2025, acuzat de crime împotriva umanității, și își menține nevinovăția.
Decizia Curții Supreme vine pe fondul unei tensiuni politice crescute. Incidentul de joi, când agenți guvernamentali au tras asupra personalului de securitate al Senatului, a stârnit îngrijorări privind o posibilă criză constituțională. Senatorii s-au refugiat în birouri, iar ancheta este în curs.
Analizând mai profund, această situație reflectă lupta dintre justiția internațională și suveranitatea națională. Filipinele se confruntă cu o dilemă: să respecte angajamentele internaționale sau să apere independența judiciară. De asemenea, cazul evidențiază moștenirea întunecată a „războiului împotriva drogurilor”, care a transformat Filipinele într-un stat al cărui sistem de aplicare a legii a fost acuzat de încălcări masive ale drepturilor omului.
Pentru familia lui Dela Rosa și susținătorii săi, decizia este o lovitură. Pentru victimele „războiului împotriva drogurilor”, este un pas spre justiție. În timp ce senatorul rămâne ascuns, întrebarea rămâne: va reuși CPI să îl aducă în fața justiției, sau Filipinele vor găsi o cale de a-și proteja propriii cetățeni?
De ce este important:
Această decizie a Curții Supreme din Filipine este crucială deoarece stabilește un precedent privind cooperarea cu CPI într-un stat care s-a retras din aceasta. Ea reafirmă principiul că crimele împotriva umanității nu pot fi ignorate, indiferent de suveranitatea națională. De asemenea, subliniază tensiunile dintre justiția internațională și politicile interne, având potențialul de a influența alte cazuri similare la nivel global. Pentru Filipine, este un test al statului de drept și al angajamentului față de drepturile omului, într-un context politic deja fragil.
