Curtea Supremă a refuzat să intervină într-un proces pornit în Arkansas, lăsând astfel în picioare o decizie din 2025 a unui complet de judecători din Circuitul 8, care a stabilit că persoanele fizice și organizațiile private nu au dreptul de a da în judecată pentru aplicarea Secțiunii 208. Această secțiune este vitală pentru alegătorii cu dizabilități sau pentru cei care nu știu să citească sau să scrie, permițându-le să fie ajutați la vot de o persoană de încredere. Circuitul 8 acoperă statele Arkansas, Iowa, Minnesota, Missouri, Nebraska, Dakota de Nord și Dakota de Sud.
Decizia vine la aproape două luni după ce majoritatea conservatoare a Curții Supreme a emis o altă hotărâre importantă care a slăbit suplimentar Legea Drepturilor de Vot, provocând un val de redistrictizări electorale în întreaga țară. În luna mai, la scurt timp după ce a subminat protecțiile Secțiunii 2 împotriva discriminării rasiale în redistrictizare, Curtea a decis să nu se pronunțe asupra a ceea ce lumea juridică numește „dreptul privat de acțiune”, trimițând înapoi instanțelor inferioare două cazuri intentate de alegători de culoare din Mississippi și de alegători nativi americani din Dakota de Nord.
Timp de decenii, aplicarea acestor secțiuni ale Legii Drepturilor de Vot s-a bazat în principal pe acțiunile în justiție ale persoanelor fizice și ale organizațiilor private. Însă, după ce judecătorul conservator Neil Gorsuch a emis în 2021 o opinie de un singur paragraf prin care punea sub semnul întrebării acest drept privat de acțiune, oficialii republicani din mai multe state au început să avanseze un argument juridic inedit: doar procurorul general al Statelor Unite, susțin ei, are dreptul de a intenta procese în baza acestor părți ale legii. O astfel de interpretare ar duce probabil la o scădere dramatică a numărului de procese privind drepturile de vot, din cauza resurselor limitate ale Departamentului de Justiție și a priorităților schimbătoare sub diferite administrații prezidențiale.
Cazul pe care judecătorii au refuzat să îl preia a fost intentat de grupul de advocacy pentru imigranți Arkansas United, care oferă interpreți de limbă spaniolă la secțiile de votare pentru a asista alegătorii cu cunoștințe limitate de engleză. Grupul a contestat o lege din Arkansas care interzice unei persoane care nu este funcționar electoral să ajute mai mult de șase alegători să voteze. În 2022, un judecător federal a decis că legea statală încalcă Secțiunea 208 a Legii Drepturilor de Vot. Însă, după ce oficialii republicani au făcut apel, un complet al Circuitului 8 a stabilit anul trecut că grupurile private, precum Arkansas United, nu au dreptul de a intenta acest tip de proces.
Până în prezent, Circuitul 8 – care a stabilit, de asemenea, că nu există un drept privat de acțiune în temeiul Secțiunii 2 – este singura instanță federală de apel care a rupt cu decenii de precedent pe această problemă juridică. Această situație creează un dezechilibru major între statele din circuit și restul țării, unde astfel de acțiuni rămân permise.
De ce este important:
Această decizie a Curții Supreme nu este doar o lovitură pentru Legea Drepturilor de Vot, ci și un semnal de alarmă pentru democrația americană. Prin eliminarea dreptului privat de acțiune în șapte state, sute de mii de alegători cu dizabilități sau cu dificultăți de alfabetizare rămân fără o cale eficientă de a-și apăra dreptul la vot. În plus, precedentul creat de Circuitul 8 ar putea fi invocat și de alte instanțe, ceea ce ar duce la o fragmentare și mai mare a protecțiilor electorale. În lipsa unor acțiuni private, Departamentul de Justiție, oricât de bine intenționat, nu poate acoperi toate cazurile de discriminare, iar prioritățile sale se schimbă odată cu fiecare administrație. Practic, ușa rămâne deschisă pentru legi restrictive care descurajează participarea la vot a minorităților, iar cei mai vulnerabili cetățeni sunt lăsați fără apărare. Este o decizie care reconfigerează profund peisajul electoral și care va avea consecințe de durată asupra reprezentării politice și a echității în America.
