Cutremurele din Venezuela: De ce este Caracas atât de vulnerabil?

Două cutremure puternice au lovit Venezuela, la vest de Caracas, în succesiune rapidă, miercuri, provocând pagube masive în capitală. Autoritățile continuă să caute supraviețuitori sub dărâmături, iar bilanțul provizoriu indică 235 de morți și peste 4.300 de răniți. Un seism de magnitudine 7,2 a fost urmat, la mai puțin de un minut, de un altul de 7,5 – cel mai puternic din 1900 încoace, potrivit US Geological Survey (USGS). Jorge Rodriguez, președintele Adunării Naționale și fratele președintelui interimar Delcy Rodriguez, a declarat că 200 de persoane sunt încă blocate sub dărâmături, iar 250 de clădiri au fost avariate sau distruse la nivel național. În Caracas și zonele costiere, cel puțin opt spitale, sediul Crucii Roșii și ambasada Franței se numără printre clădirile grav afectate. Estimările inițiale plasează pagubele economice între 1 și 7% din PIB-ul Venezuelei, de 111 miliarde de dolari. Cele mai grave distrugeri s-au înregistrat însă în Caracas, relatează Teresa Bo, corespondent Al Jazeera, din Bogotá. Infrastructura publică a fost puternic afectată, iar președintele interimar a raportat pene de curent în capitală. Sute de persoane sunt încă date dispărute.

Venezuela are o istorie lungă de cutremure devastatoare, deoarece se află la limita dintre plăcile tectonice ale Caraibelor și Americii de Sud. Caracas este situată într-un bazin sedimentar adânc, care amplifică undele seismice, explică Vashan Wright, geofizician la Universitatea California din San Diego. Un alt motiv al vulnerabilității este că clădirile și infrastructura nu sunt proiectate să reziste la cutremure și stau adesea pe terenuri instabile. Teresa Bo subliniază că cele mai grave pagube s-au produs în districtul Altamira, unde echipele de salvare scot supraviețuitori dintr-un bloc de 22 de etaje prăbușit. „Multe dintre clădirile căzute sunt construite pe sedimente, ceea ce le face mult mai vulnerabile la undele seismice”, spune ea. „De asemenea, există multă locuință informală în mai multe zone ale țării, iar aceste clădiri nu sunt pregătite să suporte cutremure foarte puternice.”

Planificarea urbană adecvată și codurile de construcție care includ activitatea seismică necesită fonduri substanțiale, pe care Venezuela nu și le poate permite, fiind de mult timp supusă sancțiunilor grele din partea Statelor Unite și a altor țări occidentale. De când SUA l-au răpit pe fostul președinte Nicolas Maduro într-un atac militar asupra Caracasului în ianuarie, iar acesta a fost înlocuit de Rodriguez, unele sancțiuni au fost ridicate, dar capitala se confruntă încă cu efectele deceniilor de subinvestiții. O altă problemă este că, la aproximativ 7,8 km adâncime, cutremurele au fost superficiale, ceea ce le face mai distructive decât cele de aceeași magnitudine, dar mai adânci. În cutremurele adânci, energia se disipează prin straturile de rocă; în schimb, cele superficiale eliberează energia aproape de sol, producând zguduiri mai puternice și pagube mai mari în zonele populate.

Locuitorii din locuințe informale sunt cei mai expuși riscului, deoarece structurile auto-construite, adesea pe dealuri și pante, nu sunt rezistente la cutremure. Mahalalele din Caracas, cunoscute sub numele de barrios, sunt dens populate și lipsite de infrastructură adecvată. Ele cuprind locuințe construite din cărămizi sau blocuri de ciment nearmate, fără fundații formale sau armături din oțel, majoritatea pe versanții montani din jurul capitalei. Lipsa planificării urbane și construcțiile pe pante abrupte fac barrios-urile vulnerabile la dezastre naturale. Deși nu există o cifră oficială, estimările academice sugerează că 40-50% din cei aproape cinci milioane de locuitori ai Caracasului trăiesc în așezări informale. Conform ultimului sondaj național al condițiilor de viață (ENCOVI), aproximativ 55% dintre venezueleni trăiesc în sărăcie.

Multe părți ale lumii și-au adaptat infrastructura cu inginerie seismică. Japonia, una dintre cele mai seismice țări, are coduri de construcție stricte, astfel încât multe structuri supraviețuiesc zguduirilor care ar devasta locuințe prost construite în părți ale Indoneziei sau Americii Centrale. În majoritatea cutremurelor de uscat, majoritatea deceselor și rănilor sunt cauzate de prăbușirea clădirilor prost construite, nu de zguduirea în sine. Japonia a făcut investiții publice enorme în cercetarea seismică și are acces superior la tehnologii avansate de inginerie, cum ar fi izolarea bazei – instalarea unor amortizoare masive de oțel sau cauciuc sub fundațiile clădirilor. De aceea, numărul global de decese și distrugeri cauzate de cutremure a scăzut în ultimele decenii. De exemplu, în 1556, cel mai mortal cutremur din istorie, în Shaanxi, China, a ucis aproximativ 830.000 de oameni. În 2023, un cutremur în nord-vestul Chinei, lângă provincia Shaanxi, a ucis 127 de persoane.

De ce este important:

Cutremurele din Venezuela scot la lumină o criză mai profundă: decenii de subfinanțare, sancțiuni internaționale și sărăcie au lăsat Caracas fără infrastructura necesară pentru a face față dezastrelor naturale. În timp ce alte țări seismice investesc masiv în coduri de construcție și tehnologii de atenuare, Venezuela rămâne vulnerabilă, iar cei mai afectați sunt cei săraci, care locuiesc în barrios-uri nesigure. Acest articol subliniază inegalitățile globale în fața riscurilor naturale și necesitatea urgentă de sprijin internațional și reforme interne pentru a proteja viețile oamenilor.