Președintele Abelardo de La Espriella, instalat în funcție cu doar trei zile înainte de cutremur, a promis înființarea unui fond de urgență pentru reconstrucția spitalelor, școlilor, locuințelor și infrastructurii distruse. „Aceasta este, fără îndoială, o tragedie de proporții imense”, a declarat el, vizitând zonele afectate. „Eforturile noastre sunt concentrate asupra celor care sunt încă dispăruți.” De asemenea, el a declarat stare de urgență economică pentru a face față pagubelor, deși nu a specificat ce măsuri concrete vor fi luate.
Cele mai afectate orașe sunt Pereira, inima regiunii cafelei, și Cali, al treilea oraș ca mărime din țară, cu 83, respectiv 74 de decese. În Pereira, echipele de salvare se concentrează pe o brutărie prăbușită, unde se crede că un vânzător ambulant, Pablo Loaiza, ar putea fi încă viu sub dărâmături. Folosind echipamente care detectează vibrațiile, salvatorii au captat posibile semne de viață, iar rudele adunate în jurul ruinelor sunt pline de speranță. „Ne-au spus că ar putea fi el”, a mărturisit nepoata sa, Sara Loaiza, în vârstă de 16 ani, pentru AFP. „Inima îmi vine să-mi sară din piept.” Potrivit rudelor, bărbatul a răspuns când salvatorii i-au cerut să bată de două ori, apoi de trei ori, sub dărâmături.
În Cali, echipele de intervenție se pregătesc să lucreze și în a treia noapte consecutiv, folosindu-se de mâini goale, macarale și câini de salvare. Opririle nu sunt pentru odihnă, ci pentru a asculta semne de viață. „La fiecare jumătate de oră facem pe toată lumea să tacă pentru a vedea dacă putem găsi oameni vii”, a spus voluntara Johana Sanchez. „Până acum, trei persoane au fost scoase vii și trei moarte.” La complexul Torres del Limonar din sudul Caliului, locuitorii au format lanțuri umane, trecând dărâmăturile de la mână la mână, alături de soldați și angajați ai primăriei.
Solidaritatea columbienilor este impresionantă: oameni aduc apă, mâncare și provizii în cartierele afectate, iar la centrele de donare de sânge s-au format cozi uriașe. Cu toate acestea, eforturile de salvare au devenit mai organizate după ce poliția a restricționat numărul voluntarilor la fața locului, reducând zgomotul și vibrațiile, ceea ce permite senzorilor să detecteze mai bine mișcările sub dărâmături, explică Camilo Cano, oficial al departamentului de pompieri din Bogota.
Acest cutremur este cel mai puternic care a lovit Columbia în acest secol, iar impactul său depășește pierderile umane. Peste 9.550 de locuințe au fost distruse, iar reconstrucția va dura ani de zile. Președintele de La Espriella, care a câștigat la limită împotriva candidatului fostului guvern de stânga, cu o platformă axată pe reducerea cheltuielilor publice și securitate mai dură, se confruntă acum cu primul său mare test. „Cutremurul va fi primul test pentru noul președinte columbian”, a declarat Tiziano Breda, analist senior pentru America Latină și Caraibe la grupul de monitorizare a conflictelor ACLED. „De La Espriella a candidat pe o platformă de reducere a finanțelor publice, inclusiv de definanțare a unității de gestionare a riscurilor a statului”, a adăugat el. „Această unitate se află în prezent în prima linie a răspunsului de urgență.”
Criticii subliniază că tăierile bugetare anunțate de noul președinte ar putea slăbi capacitatea statului de a răspunde la dezastre, iar această criză ar putea deveni un test al leadershipului său. În timp ce echipele de salvare continuă să caute supraviețuitori, comunitatea internațională oferă sprijin, iar Columbia încearcă să-și revină dintr-o tragedie care a marcat profund națiunea. Fiecare oră care trece reduce șansele de a găsi oameni vii, dar salvatorii nu renunță. „În fiecare jumătate de oră, tăcere. Ascultăm. Sperăm”, spune un voluntar epuizat, cu mâinile pline de praf și ochii plini de lacrimi.
De ce este important:
Acest cutremur nu este doar o catastrofă naturală, ci și un test crucial pentru noul președinte al Columbiei, Abelardo de La Espriella, care a promis reduceri bugetare, inclusiv la agențiile de gestionare a riscurilor. Modul în care va gestiona criza va defini încrederea publicului în administrația sa și va influența politicile viitoare privind pregătirea pentru dezastre. În plus, amploarea pagubelor – peste 9.500 de locuințe distruse și aproape 500 de dispăruți – evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii și necesitatea unor investiții urgente în reziliență. Această tragedie reamintește că schimbările climatice și activitatea seismică pot lovi oricând, iar solidaritatea și eficiența răspunsului de urgență sunt vitale pentru salvarea de vieți și reconstrucția comunităților.
