Această declarație vine pe fondul unei represiuni politice tot mai dure, care a atras critici internaționale vehemente. Ortega, care a revenit la putere în 2007, după alegeri contestate de comunitatea internațională, a fost acuzat în repetate rânduri că zdrobește disidența pentru a rămâne la conducere. Ultimele alegeri, din 2021, au fost puternic contestate, după ce guvernul a reprimat opoziția și a arestat mai mulți candidați și activiști. Anul trecut, mandatul prezidențial a fost prelungit la șase ani, iar soția lui Ortega, Rosario Murillo, a fost numită copreședintă, o funcție fără precedent în istoria țării.
Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite a descris cuplul Ortega-Murillo drept constructor al unui regim represiv, acuzând oficialii guvernamentali de implicare directă în „detenții arbitrare, tortură, execuții extrajudiciare și persecuția societății civile și a presei”. În 2018, peste 300 de persoane au fost ucise în timpul reprimării protestelor antiguvernamentale, iar de atunci, guvernul a retras cetățenia a sute de nicaraguani și a forțat mii de alții să fugă din țară de teamă să nu fie încarcerați.
Ortega a fost președinte și între 1985 și 1990, după răsturnarea dictatorului Anastasio Somoza, susținut de SUA, în 1979. Atunci a implementat reforme de stânga, dar ulterior s-a îndepărtat de idealurile revoluționare, ajungând să își aresteze foștii camarazi din Frontul Sandinist de Eliberare Națională. Acum, el pare hotărât să elimine orice posibilitate de alternanță la putere, transformând Nicaragua într-o dictatură de facto.
Analiștii consideră că această mișcare este o încercare disperată de a rămâne la putere, în condițiile în care popularitatea lui Ortega este în scădere, iar economia țării se confruntă cu probleme majore, inclusiv inflație și sărăcie. De asemenea, izolarea internațională se adâncește: Statele Unite și Uniunea Europeană au impus sancțiuni împotriva mai multor oficiali nicaraguani, iar țara a fost exclusă din unele organisme regionale.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Departamentul de Stat al SUA a condamnat declarația lui Ortega, numind-o „o nouă lovitură împotriva democrației”. Organizația Statelor Americane (OEA) a avertizat că Nicaragua se îndreaptă spre un „regim totalitar”. În schimb, aliații lui Ortega, precum Rusia și Venezuela, au salvat tăcerea sau au oferit sprijin retoric.
Pentru poporul nicaraguan, această decizie înseamnă sfârșitul speranțelor de schimbare pe cale democratică. Opoziția, deja fragmentată și slăbită de arestări și exil, nu mai are nicio cale legală de a contesta puterea. Rămâne de văzut dacă presiunile internaționale sau o posibilă criză internă vor putea schimba cursul evenimentelor. Până atunci, Nicaragua pare condamnată la un viitor sumbru, sub conducerea unui cuplu care a transformat revoluția într-o dictatură personală.
De ce este important:
Această declarație a lui Daniel Ortega marchează o escaladare majoră a autoritarismului în Nicaragua și reprezintă un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. Prin eliminarea alegerilor, Ortega închide ultima fereastră democratică, consolidând un regim care încalcă sistematic drepturile omului. Pentru cetățenii nicaraguani, aceasta înseamnă pierderea oricărei speranțe de schimbare pașnică, iar pentru vecinii din America Centrală, un precedent periculos. În contextul global actual, cu multiple regimuri autoritare în ascensiune, cazul Nicaragua demonstrează cât de fragilă poate fi democrația atunci când liderii aleg să ignore voința poporului și să se agațe de putere cu orice preț.
