Contextul geopolitic al alegerilor
Armenia se află într-un moment crucial. De la revoluția din 2018, care l-a adus la putere pe premierul Nikol Pashinyan, țara a încercat să se îndepărteze de influența tradițională a Rusiei și să se apropie de Occident. Pashinyan, un fost jurnalist și activist anticorupție, a promis reforme democratice și o orientare proeuropeană. Însă realitățile geopolitice sunt complexe: Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia și găzduiește o bază militară rusă. De asemenea, conflictul nerezolvat cu Azerbaidjanul pentru Nagorno-Karabah, care a escaladat în 2020 într-un război de 44 de zile, a demonstrat cât de fragilă este pacea în regiune.
Alegerile parlamentare din acest an sunt considerate un referendum asupra direcției geopolitice a Armeniei. Pe de o parte, Partidul Civilizație al lui Pashinyan („Paștile”) – de fapt, alianța „Contractul Meu” – este susținut deschis de președintele american Donald Trump, care vede în premierul armean un aliat potențial împotriva influenței ruse și iraniene. Pe de altă parte, partidele de opoziție, precum Alianța Armenia și Mișcarea Națională, pledează pentru o revenire la relații strânse cu Rusia, invocând securitatea națională și dependența economică.
Interesele marilor puteri
Pentru Statele Unite, Armenia reprezintă o oportunitate de a contracara influența Rusiei în Caucaz. Administrația Trump a oferit sprijin economic și militar limitat, iar retorica oficială de la Washington subliniază importanza consolidării democrației în Armenia. Însă există și o dimensiune regională: o Armenie prooccidentală ar putea deveni un partener cheie în izolarea Iranului și în reducerea dependenței Europei de gazele rusești, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Uniunea Europeană are propriile sale motivații. Bruxelles-ul vede Armenia ca pe o punte între Europa și Asia, iar Acordul de Parteneriat Global și Consolidat (CEPA) semnat în 2017 a fost un pas important. Deși Armenia nu este membră a UE, relațiile bilaterale s-au adâncit. Oficialii europeni sunt îngrijorați că o victorie a forțelor proruse ar putea duce la blocarea reformelor democratice și la o mai mare instabilitate în regiune. În plus, UE are interesul de a promova soluționarea pașnică a conflictului din Nagorno-Karabah.
Rusia, la rândul său, nu poate permite Armeniei să scape complet din sfera sa de influență. Kremlinul consideră Armenia un aliat strategic în Caucaz, iar pierderea acesteia ar fi o lovitură majoră pentru pretențiile Moscovei de a fi un garant al securității regionale. Partidele proruse din Armenia promit menținerea bazei militare de la Gyumri și continuarea apartenenței la organizațiile conduse de Rusia. În plus, Rusia controlează aprovizionarea cu gaze și resurse energetice ale Armeniei, un factor economic crucial.
Ce spun experții?
Richard Giragosian, directorul fondator al think tank-ului Regional Studies Center, subliniază că aceste alegeri sunt „un test pentru identitatea geopolitică a Armeniei”. El afirmă că „Pashinyan încearcă să echilibreze între Est și Vest, dar presiunile sunt enorme. Dacă pierde, vom asista la o revenire la un regim autoritar prorus. Dacă câștigă, Armenia ar putea deveni un model de democrație în Caucaz.”
Kenneth Roth, profesor vizitator la Princeton School of Public and International Affairs și fost director al Human Rights Watch, atrage atenția asupra riscurilor pentru drepturile omului. „O victorie a opoziției proruse ar putea duce la reprimarea societății civile și la limitarea libertății presei. Pashinyan, deși imperfect, a făcut progrese în combaterea corupției și în independența justiției”, spune Roth.
Mizele interne și internaționale
Pentru cetățenii armeni, alegerile nu sunt doar despre geopolitică. Economia țării suferă de pe urma blocadei impuse de Turcia și Azerbaidjan, iar șomajul este ridicat. Pashinyan a promis investiții străine și modernizare, dar criticii îl acuză că nu a gestionat bine criza economică post-pandemică. De asemenea, problema refugiaților din Nagorno-Karabah rămâne nerezolvată.
Pe plan extern, rezultatul alegerilor va influența relațiile Armeniei cu vecinii săi. O victorie a forțelor proruse ar putea tensiona relațiile cu Turcia, care sprijină Azerbaidjanul. În schimb, o victorie a lui Pashinyan ar putea deschide calea pentru normalizarea relațiilor cu Ankara, un obiectiv vechi al diplomației armene.
Concluzii
Alegerile din Armenia nu sunt doar un eveniment intern, ci un adevărat termometru al tensiunilor dintre marile puteri. Într-o lume marcată de războiul din Ucraina, de competiția dintre SUA și China și de instabilitatea din Orientul Mijlociu, fiecare vot din Armenia contează. Moscova, Washingtonul și Bruxelles-ul speră să influențeze cursul evenimentelor, dar decizia finală aparține alegătorilor armeni. După cum spune Giragosian, „Armenia are o șansă rară de a-și scrie propria poveste, fără a fi o simplă marionetă a marilor puteri.”
De ce este important:
Alegerile parlamentare din Armenia sunt importante deoarece reflectă lupta pentru influență dintre Rusia și Occident într-o regiune strategică. Rezultatul va determina nu doar viitorul politic al Armeniei, ci și stabilitatea Caucazului de Sud, relațiile cu Turcia și Iranul, precum și soarta reformelor democratice. În contextul războiului din Ucraina, orice schimbare de aliniere a unei țări din fosta sferă sovietică are ecou global.
