Jaswant Singh Khalra a fost un angajat al unei bănci din Amritsar care a început să investigheze dispariția unui prieten și a mamei acestuia, descoperind mii de cazuri similare. El a susținut că poliția a incinerat în secret aproape 25.000 de persoane dispărute, fără a informa familiile sau a păstra înregistrări oficiale. Khalra a fost răpit din fața casei sale pe 6 septembrie 1995 și ucis în custodie, la vârsta de 42 de ani. Corpul său nu a fost găsit niciodată. Cinci ofițeri de poliție ispășesc pedepse pe viață pentru uciderea sa.
Filmul, regizat de Honey Trehan și cu superstarul Diljit Dosanjh în rolul principal, a fost inițial intitulat „Punjab 95”. Consiliul de cenzură a cerut schimbarea titlului și aproape 130 de tăieri înainte de a permite lansarea în cinematografe. Cineaștii au refuzat și au lansat filmul pe ZEE5 pe 3 iulie, dar acesta a fost eliminat rapid pe motive de securitate națională. Guvernul nu a explicat public motivul, dar presa locală a relatat că un comitet a concluzionat că filmul „încalcă suveranitatea Indiei”.
Contextul istoric este crucial. Insurecția din Punjab a fost unul dintre cele mai sângeroase conflicte interne ale Indiei independente. Rădăcinile sale se află în nemulțumirile politice și religioase legate de identitatea sikh, cererile de autonomie sporită și disputele privind apa râurilor. În 1984, Operațiunea Steaua Albastră a implicat asaltul trupelor indiene asupra Templului de Aur din Amritsar, cel mai sfânt loc al sikhilor, unde se baricadaseră luptători separatiști. Sute de oameni au murit. Ulterior, prim-ministrul Indira Gandhi a fost asasinată de bodyguarzii săi sikhi, declanșând revolte antisikhe în care mii de sikhi au fost uciși. Violențele au continuat până la mijlocul anilor 1990.
Khalra a devenit un simbol al rezistenței împotriva opresiunii. Jupinderjit Singh, un autor din Punjab, a declarat pentru Al Jazeera: „Khalra nu era un activist pentru drepturile omului instruit. Era doar un tip care a intrat în activism pentru că a văzut ceva greșit în fața ochilor săi. A fost o rezistență naturală împotriva opresiunii, iar Khalra a devenit un simbol al acesteia.” Impactul filmului este imens: „a zguduit Punjabul până la măduvă și a redeschis răni pe care guvernul credea că le-a închis.”
Deși insurecția a fost înăbușită, guvernul indian consideră în continuare sentimentele separatiste o amenințare la securitatea națională. Criticii spun că administrația premierului Narendra Modi, naționalist hindus, promovează filme de propagandă de extremă dreapta, în timp ce cenzurează și interzice producții independente care contestă statul. „Satluj” a fost lăudat de critici drept unul dintre cele mai puternice filme indiene din ultimii ani.
În ciuda interdicției, filmul este vizionat în comunități. În satele din Punjab, templele sikh și sălile comunale au fost transformate în cinematografe improvizate. Localnicii aduc zară și gustări. Inderpal Bains, participant la o proiecție în districtul Gurdaspur, a spus: „Acest film vorbește despre durerea noastră și poveștile întunecate pe care părinții și bunicii noștri le-au trăit în Punjab. Guvernul îngroapă din nou dovezile suferințelor noastre.” Proiecții similare au avut loc și în diaspora sikhă din Londra, New York și Toronto.
Actorul Diljit Dosanjh a susținut o sesiune live pe Instagram după eliminarea filmului, spunând că cele mai mari temeri ale sale s-au adeverit. El a găsit totuși alinare în faptul că filmul este distribuit pe scară largă, inclusiv pe YouTube, unde linkurile sunt încărcate și șterse continuu.
De ce este important:
Acest caz evidențiază tensiunile persistente dintre memoria istorică și securitatea națională în India. Interzicerea filmului „Satluj” nu este doar o chestiune de cenzură artistică, ci reflectă o luptă mai amplă pentru recunoașterea abuzurilor statului din trecut. În timp ce guvernul Modi promovează o narațiune naționalistă, filme ca acesta forțează societatea să se confrunte cu paginile întunecate ale istoriei. Reacțiile comunității arată că oamenii nu sunt dispuși să uite, iar accesul la informație rămâne o bătălie crucială pentru drepturile omului și libertatea de exprimare.
