Contextul este unul exploziv. De ani de zile, Yemenul este scena unui conflict sângeros între houthiți, susținuți de Teheran, și coaliția condusă de Arabia Saudită, care încearcă să reinstaureze guvernul recunoscut internațional. Armistițiul fragil, care a ținut parcă în viață speranțele unei păci, s-a destrămat complet în această săptămână. Houthiții nu doar că au câștigat teren pe coastă, dar au lansat și atacuri cu rachete și drone asupra a patru regiuni din sud-vestul Arabiei Saudite, vizând inclusiv instalații petroliere. Autoritățile saudite au confirmat că incendiile provocate de aceste atacuri au oprit temporar operațiunile, iar peste 70 de persoane au fost rănite. Este un scenariu care readuce aminte de atacurile devastatoare din 2019 asupra instalațiilor de la Abqaiq și Khurais, care au scos temporar din funcțiune jumătate din producția saudită.
Dar de ce ar trebui să ne pese nouă, celor de la mii de kilometri distanță? Pentru că strâmtoarea Bab al-Mandeb este unul dintre cele mai vitale puncte de tranzit pentru petrolul mondial. Pe acolo trec zilnic milioane de barili de țiței, iar orice amenințare la adresa siguranței navigației în acea zonă se traduce imediat în prețuri mai mari la carburanți. Iar houthiții, care controlează deja o mare parte din coasta yemenită, au demonstrat că pot lovi navele care încearcă să traverseze această rută. De altfel, atacurile lor asupra transporturilor de petrol saudite au coincis cu un nou schimb de focuri în Golful Persic între Statele Unite și Iran, ceea ce a creat o dublă presiune asupra pieței globale.
Potrivit Capital Economics, o firmă de cercetare cu sediul la Londra, luptele de pe ambele părți ale Peninsulei Arabe cresc riscul unor noi majorări ale prețurilor la energie în următoarele săptămâni. Și nu este greu de înțeles de ce. Arabia Saudită, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, se confruntă cu o scădere dramatică a exporturilor. Datele furnizate de firma de analiză maritimă Kpler arată că, luna trecută, regatul a exportat doar 3,2 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Motivul? Pe lângă atacurile houthiților din Bab al-Mandeb, și strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol, a fost închisă de Iran ca răspuns la războiul dintre SUA și Israel. Astfel, Arabia Saudită a fost nevoită să găsească rute alternative, dar acestea sunt mult mai lungi și mai costisitoare.
În mod ironic, sauditii au încercat să ocolească problema prin conducta est-vest care leagă câmpurile petroliere din est de porturile de la Marea Roșie. Însă houthiții, care controlează acum Mokha și alte zone de coastă, au transformat această rută într-un adevărat calvar. Navele trebuie să ocolească prin Canalul Suez, apoi prin Marea Mediterană și chiar în jurul Africii pentru a ajunge la cumpărătorii din Asia, ceea ce înseamnă timpi de livrare mai lungi și costuri de transport exorbitante. Toate acestea se reflectă în prețul final al benzinei și motorinei.
În Statele Unite, efectele sunt deja vizibile. Potrivit AAA, prețul mediu al benzinei a urcat cu 34% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 4,28 dolari pe galon. Motorina, folosită intens în agricultură și transporturi, este cu 61% mai scumpă. Aceste creșteri pun o presiune imensă pe bugetele familiilor și ale companiilor, alimentând inflația și incertitudinea economică. Iar guvernele din întreaga lume sunt nevoite să-și golească rezervele strategice de petrol pentru a acoperi golul lăsat de exporturile saudite reduse, ceea ce, pe termen lung, nu face decât să amâne o criză și mai mare.
Pe lângă impactul economic, conflictul din Yemen are și o dimensiune umanitară cutremurătoare. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU, luptele din ultimele zile pentru controlul orașului Mokha și al altor zone de pe coasta de vest au strămutat cel puțin 18.500 de oameni. Familii întregi fug cu nimic, ajungând în tabere de refugiați care nu au nici măcar provizii de urgență sau adăposturi. Este o catastrofă care se adâncește pe zi ce trece, iar comunitatea internațională pare să fi uitat de suferința yemeniților, preocupați fiind de prețul la pompă.
În timp ce prețul petrolului aduce beneficii producătorilor din Golf, cum ar fi Arabia Saudită, care compensează parțial scăderea exporturilor, aceștia se confruntă cu deficite bugetare tot mai mari, parțial din cauza atacurilor asupra navelor din strâmtoarea Hormuz. Este un cerc vicios din care pare că nu există ieșire. Iar houthiții, care controlează capitala Sanaa de peste un deceniu, par mai hotărâți ca niciodată să-și consolideze poziția, profitând de haosul regional.
În acest context, întrebarea care frământă întreaga lume este: cât de sus pot urca prețurile la carburanți? Analiștii avertizează că, dacă houthiții vor continua să atace infrastructura petrolieră saudită și să blocheze rutele maritime, nu este exclus să vedem prețuri de 120 sau chiar 130 de dolari pe baril în următoarele luni. Iar asta s-ar traduce în facturi uriașe la energie pentru miliarde de oameni, în special în țările în curs de dezvoltare, care sunt cele mai vulnerabile.
De ce este important:
Această escaladare a conflictului din Yemen nu este doar o problemă regională, ci una globală, cu impact direct asupra prețurilor la energie și asupra economiei mondiale. Fiecare atac houthit asupra infrastructurii petroliere sau asupra rutelor maritime din Marea Roșie și Golful Persic duce la creșterea prețului țițeiului, ceea ce afectează prețul benzinei, motorinei și al altor produse derivate. În plus, această criză amplifică insecuritatea energetică, forțând guvernele să-și epuizeze rezervele strategice și să caute soluții disperate. Pe termen lung, instabilitatea din Yemen și din întreaga regiune ar putea remodela complet harta energetică a lumii, accelerând tranziția către surse regenerabile, dar, până atunci, consumatorii vor plăti prețul. Este esențial ca liderii mondiali să înțeleagă că pacea în Yemen nu este doar o chestiune umanitară, ci și o chestiune de securitate economică globală.
