Ben Horowitz, cofondatorul a16z, ocupă un loc în consiliul de administrație al Databricks, o companie specializată în analiza datelor și inteligență artificială. Martin Casado, partener general al fondului, este membru în consiliul Fivetran, o firmă care oferă soluții de integrare a datelor. La prima vedere, aceste companii nu par să se calce pe picioare: una se concentrează pe stocarea și procesarea datelor la scară largă, cealaltă pe conectarea surselor de date. Însă, pe măsură ce ambele își extind ofertele, granițele dintre ele devin tot mai subțiri. Databricks a început să ofere instrumente de integrare a datelor, iar Fivetran a adăugat funcționalități de transformare și analiză. Astfel, ele au intrat într-o zonă de suprapunere competitivă, iar DOJ a început să se întrebe dacă prezența simultană a doi parteneri a16z în aceste consilii nu încalcă legea.
Legea la care se face referire este Secțiunea 8 din Clayton Act, adoptată în 1914. Aceasta interzice unei persoane să fie director sau ofițer în două corporații care concurează între ele, dacă anumite praguri financiare sunt depășite. Scopul inițial a fost să prevină conflictele de interese și să protejeze competiția, dar timp de decenii a fost aplicată rar, mai ales în cazul fondurilor de investiții. Vechimea legii și interpretările sale au făcut ca multe firme de VC să o ignore, considerând că nu li se aplică. Totuși, DOJ pare hotărât să schimbe această percepție, iar investigația asupra a16z ar putea deveni un caz de referință.
Potrivit unor surse citate de presa americană, ancheta durează de aproape un an. Agenții federali au cerut documente și informații despre modul în care a16z a gestionat aceste mandate de board, inclusiv dacă a existat vreo încercare de a coordona strategiile celor două companii. Deși nu există acuzații oficiale, simpla investigație a creat un val de neliniște în rândul investitorilor. Multe fonduri de capital de risc au parteneri în mai multe companii din același sector, iar dacă DOJ începe să aplice strict Secțiunea 8, ar putea fi nevoite să renunțe la unele locuri în consilii sau să restructureze modul în care își desemnează reprezentanții.
Ce este cu adevărat interesant aici este că a16z nu este singurul fond cu astfel de aranjamente. În ultimii ani, marile firme de VC au încurajat partenerii să ocupe poziții în boardurile companiilor din portofoliu, pentru a oferi îndrumare strategică. Dar pe măsură ce ecosistemul tech devine tot mai concentrat, iar companiile își extind produsele, conflictele devin inevitabile. De exemplu, un partener ar putea afla informații confidențiale despre planurile unei companii și să le folosească, chiar și involuntar, în beneficiul celeilalte. Chiar dacă nu există o intenție rău intenționată, legea antitrust nu cere dovada intenției, ci doar existența unei situații care poate afecta competiția.
Specialiștii în drept antitrust subliniază că Secțiunea 8 a fost folosită extrem de rar împotriva fondurilor de investiții, dar DOJ a început să o redescopere. În 2022, agenția a anunțat că va intensifica aplicarea acestei legi, iar cazul a16z ar putea fi primul test major. Dacă DOJ va considera că există o încălcare, ar putea cere ca unul dintre parteneri să demisioneze dintr-un consiliu sau chiar să impună sancțiuni financiare. Mai mult, ar putea stabili un precedent care să oblige toate fondurile de VC să își revizuiască politicile de board.
Reacțiile din industrie sunt împărțite. Unii susțin că investigația este exagerată, deoarece Databricks și Fivetran nu sunt concurenți direcți în sensul clasic al termenului. Alții consideră că DOJ are dreptate să intervină, întrucât piața datelor este extrem de dinamică, iar suprapunerile pot apărea rapid. Un fost oficial al Comisiei Federale pentru Comerț a declarat, sub anonimat, că „legea este clară: dacă două companii au venituri de peste un anumit prag și se află în aceeași industrie, prezența aceleiași persoane în ambele consilii este interzisă. Nu contează că nu se consideră concurenți direcți astăzi; legea se uită la potențialul de competiție.”
Pentru a16z, această investigație vine într-un moment delicat. Fondul a fost unul dintre cei mai mari susținători ai startup-urilor din domeniul datelor și AI, iar o decizie negativă ar putea afecta reputația sa. De asemenea, ar putea determina alte firme de VC să devină mai precaute în alegerea membrilor de board, ceea ce ar putea reduce implicarea investitorilor în guvernanța companiilor. Pe de altă parte, dacă DOJ nu găsește probleme, ar putea oferi un „certificat de curățenie” pentru practicile actuale, ceea ce ar liniști piața.
În timp ce ancheta continuă, întrebarea rămâne: este aceasta o vânătoare de vrăjitoare sau o necesară actualizare a unei legi vechi? Unii analiști cred că DOJ vrea să transmită un mesaj clar că nu va tolera conflicte de interese nici măcar în lumea glamour a capitalului de risc. Alții văd în aceasta o încercare de a limita puterea marilor fonduri, care controlează o parte semnificativă a economiei digitale. Indiferent de deznodământ, acest caz va fi studiat ani de zile în facultățile de drept și va influența modul în care se structurează investițiile în tehnologie.
De ce este important:
Această investigație nu este doar despre două companii de date. Ea atinge însăși fundația modului în care funcționează capitalul de risc în era digitală. Dacă DOJ va aplica strict Secțiunea 8 din Clayton Act, sute de fonduri de investiții vor trebui să își regândească strategiile de board, iar antreprenorii ar putea pierde accesul la mentoratul direct al investitorilor. Mai mult, decizia va stabili un precedent pentru modul în care sunt interpretate competiția și conflictele de interese într-o piață tot mai interconectată. Pentru publicul larg, aceasta înseamnă că autoritățile veghează ca inovația să nu fie sufocată de practici anticoncurențiale, chiar și atunci când acestea sunt ascunse sub mantia unor simple locuri în consilii de administrație.
