Într-un moment crucial pentru istoria constituțională a Statelor Unite, Curtea Supremă se pregătește să audieze argumente orale într-un caz care ar putea redefini fundamental conceptul de cetățenie americană. Cazul, intitulat Trump v. Barbara, reprezintă un atac direct asupra celui de-al 14-lea amendament, care, încă din 1868, a stabilit principul conform căruia orice copil născut pe pământ american are dreptul automat la cetățenie. Această prevedere, afirmată de Curtea Supremă acum 128 de ani, a stat la baza integrării a milioane de imigranți în țesătura societății americane. Totuși, administrația Trump contestă acum această „privilegiu”, argumentând că a fost aplicat prea liberal copiilor părinților non-cetățeni.
Președintele Trump a fost vocal în opoziția sa față de acest principiu, declarând anul trecut că „sute de mii de oameni se revarsă în țara noastră sub pretextul cetățeniei prin naștere, iar acest lucru nu a fost intenționat pentru un astfel de scop”. Discursul său reflectă o viziune mai restrictivă asupra naționalității, una care, dacă ar fi adoptată de instanță, ar avea consecințe profunde și dureroase asupra sistemului educațional american.
Proiecțiile realizate de Institutul Migration Policy, o organizație non-partizană, în colaborare cu Universitatea Penn State, prezintă un scenariu alarmant. Dacă acest drept constituțional protejat ar fi desființat, modificarea s-ar aplica copiilor născuți în sau după data de 20 februarie 2025. Se estimează că aproximativ 255.000 de copii născuți pe sol american ar începe viața fără cetățenia SUA în fiecare an. Până în 2045, acest număr s-ar putea ridica la 4,8 milioane de copii – o generație întreagă de „apatrizi” în propria țară.
Wendy Cervantes, de la Centrul pentru Drept și Politică Socială, subliniază gravitatea situației: „Cetățenia prin naștere este fundamentală pentru bunăstarea copilului. Aceasta a asigurat că toți copiii din SUA pot începe viața cu un anumit picior de egalitate și oportunitate”. Însă, această egalitate este amenințată. Școala, în mod tradițional, nu este doar un loc de învățare, ci și un punct central de acces pentru o gamă largă de servicii esențiale: mese gratuite, suport în sănătate mintală, servicii pentru studenții cu dizabilități și multe altele. Fără dreptul la cetățenie, accesul la aceste servicii ar putea deveni un coșmar birocratic pentru sute de mii de familii.
Dreptul la educație: O bătălie istorică reînnoită
În prezent, toți copiii, indiferent de statutul lor de imigrare, au dreptul la o educație publică K-12 gratuită în Statele Unite. Acest drept a fost afirmat în decizia istorică a Curții Supreme din 1982, Plyler v. Doe. Cazul a vizat decizia statului Texas de a interzice utilizarea fondurilor statale pentru educarea copiilor care trăiau ilegal în SUA și întrebarea dacă un district școlar putea percepe taxe de școlarizare studenților străini. Studenții imigranți au dat în judecată și au câștigat, instanța recunoscând că privarea copiilor de educația de bază ar crea o „subclasă permanentă” în societate.
În urma acestei decizii, districtele școlare nu ar trebui să colecteze date despre imigrarea studenților sau a familiilor lor. Totuși, avocații imigranților sunt îngrijorați că Plyler a devenit o țintă politică. „Mișcarea conservatoare a făcut foarte clară intenția lor de a răsturna Plyler v. Doe, furnizând chiar un manual legislativelor de stat pentru a ajuta la realizarea acestui lucru”, avertizează Alejandra Vázquez Baur, co-fondatoare a National Newcomer Network.
Fundația Heritage, think tank-ul conservator din spatele Proiectului 2025, care a modelat o mare parte din agenda administrației Trump, a cerut recent statelor să restricționeze educația publică pentru studenții fără documente. Lora Ries, de la Heritage, a argumentat că statele au un interes convingător în a păstra fondurile limitate ale contribuabililor, prioritizând cetățenii SUA și imigranții legali. Această retorică ignoră însă costurile sociale pe termen lung ale creării unei populații needucată și marginalizată.
Legislația statală și amenințarea la adresa drepturilor câștigate
Legiuitorii din Tennessee sunt printre cei care au luat măsuri concrete. În prezent, proiecte de lege se deplasează prin legislativul statului care propun urmărirea statutului legal al studenților K-12 și permiterea școlilor publice să refuze înscrierea studenților fără documente. Mai multe alte state au propus legislații care amenință direct sau indirect decizia Plyler. Dacă oricare dintre aceste propuneri devine lege, acestea ar putea invita provocări legale și, în cele din urmă, ar putea redeschide întrebarea dacă copiii imigranți au dreptul la o educație publică.
Climatul de frică și impactul asupra prezenței școlare
Chiar și înainte de o decizie finală a curții, impactul asupra comunităților imigrante este deja vizibil. Prezența agenților de imigrare în apropierea școlilor a trimis unde de șoc printre comunități. MPR News a raportat că, după o prezență federală sporită în imigrare în Minnesota la începutul acestui an, unele districte au înregistrat o creștere a absențelor cu 20-40%. Această tendință precede administrația Trump; cercetătorii de la Hoover Institution au descoperit că, după raidurile de imigrare din ianuarie 2025, districtele școlare din Valea Centrală a Californiei au avut o creștere a absențelor cu 22%.
Vázquez Baur notează că aceste descoperiri arată că dreptul constituțional al copiilor imigranți de a frecventa școlile publice K-12 este deja amenințat. „Legea este încă lege, copiii pot merge în continuare la școală. Acum, știm că acest lucru este complicat în acest moment de aplicarea legii imigrării în jurul școlilor”, spune ea. „Problema cetățeniei prin naștere complică și mai mult situația.”
Sophia Rodriguez, profesor de politică educațională la Universitatea din New York, a studiat impactul aplicării legii imigrării asupra prezenței școlare. Ea relatează rapoarte despre „frică constantă, anxietate și stres” din partea familiilor de imigranți îngrijorate de a-și trimite copiii la școală. „Când adăugați acest potențial sfârșit al cetățeniei prin naștere, creați numere mai mari de comunități care trăiesc în frică și anxietate”, explică Rodriguez.
Studiile istorice au arătat că, atunci când există o creștere a aplicării locale a legii imigrării, mai puțini studenți hispanici se înscriu în școlile din apropiere, ceea ce poate perturba nu doar viețile individuale, ci și coeziunea socială și economică a comunităților întregi. O decizie a Curții Supreme care ar desființa sau restrânge cetățenia prin naștere nu ar fi doar o schimbare juridică, ci o transformare radicală a promisiunii americane, lăsând milioane de copii într-o stare de incertitudine și vulnerabilitate profundă.
Decizia Curții Supreme a SUA privind cetățenia prin naștere: Impactul devastator asupra accesului la educație
