Când Premiul Nobel pentru Fizică a fost anunțat la Stockholm în octombrie 2013, întreaga lume privea cu nerăbdare. Printre numele citite cu solemnitate s-a aflat și cel al profesorului Peter Higgs, teoreticianul britanic care, cu aproape jumătate de secol în urmă, prezisese existența unei particule considerate a fi „cleiul” care ține cosmosul laolaltă – bosonul Higgs. Anunțul, difuzat în direct din Suedia, a reprezentat apoteaza unui vis științific pe care mulți cercetători îl nutriseră încă din anul precedent, când experimentele de la CERN au confirmat, în sfârșit, teoria lui Higgs prin descoperirea particulei care îi poartă numele – o realizare salutată drept una dintre cele mai mari descoperiri ale unei generații întregi.
La acel moment, Higgs, care a încetat din viață în 2024, declara cu emoție: „Sper că această recunoaștere a științei fundamentale va contribui la creșterea gradului de conștientizare a valorii cercetării blue-sky”. Cercetarea „blue-sky”, un termen care evocă vastitatea și libertatea cerului senin, se referă la acea investigație științifică care pune întrebări menite să înțeleagă universul, mai degrabă decât să proiecteze produse noi imediat vandabile. Este domeniul în care știința britanică a excelat istoric, conducând la descoperiri precum electronul, structura ADN-ului și dezvoltarea primului calculator. Niciuna dintre aceste inovații nu avea vreo aplicație practică clară în momentul în care au fost dezvoltate sau descoperite, dar fiecare a format ulterior baza unor tehnologii care au generat industrii de miliarde de lire sterline și au transformat lumea în care trăim astăzi.
Cu toate acestea, realitatea actuală este una sumbră. Marea Britanie se pregătește să își anuleze contribuția la una dintre următoarele modernizări majore ale Large Hadron Collider-ului (Marele Colizionator de Hadroni). Aceasta este doar una dintre mai multe reduceri propuse ale implicării britanice în diverse proiecte majore de fizică particulelor și astronomie, măsuri care ar putea duce la retragerea oamenilor de știință britanici din cele mai interesante colaborări internaționale de cercetare menite să sondeze natura Universului nostru. Pentru mulți observatori, este ca și cum cuvintele lui Higgs, celebrate în 2013, nu ar fi fost niciodată rostite.
În spatele acestei povești se află o controversă aprinsă, care a dus la acuzații la adresa ministrului științei, Lord Vallance, și a șoului agenției britanice de finanțare a cercetării științifice, acuzații de a devia fonduri de la cercetarea blue-sky către priorități științifice guvernamentale menite să stimuleze economia. Notele luate în timpul unei ședințe de nivel înalt a organismului de finanțare sugerează că acest lucru s-a întâmplat deja, deși Vallance și cei care conduc finanțarea științei în Marea Britanie au continuat să nege acest fapt.
Această situație atinge o problemă esențială care stă la inima științei: în ce măsură cercetătorii ar trebui să se concentreze pe așa-numita „cercetare blue-sky” (care nu are un scop specific altul decât rezolvarea marilor mistere ale Universului), spre deosebire de cercetarea „aplicată”, care are implicații mai clare în lumea reală? Este necesară o abordare echilibrată, susține Dr. Simon Williams, un fizician teoretician la Universitatea Durham. Cercetarea sa este exemplul perfect de cercetare fundamentală: folosește computere cuantice pentru a prezice comportamentul particulelor subatomice. Obiectivul său inițial a fost înțelegerea științifică pură, dar, în mod surprinzător, munca sa este acum utilizată de o companie cu sediul în Marea Britanie. El consideră că reducerea cercetării originale blue-sky nu este doar rea pentru oamenii de știință, ci dăunează și companiilor care o folosesc. „Dacă cercetarea este eliminată din țară, am convingerea fermă că industria va fi, de asemenea, eliminată din țară”, avertizează Williams.
Dr. Williams se numără printre cei 30 de tineri fizicieni care acum nu pot obține un grant pentru a continua să lucreze în Marea Britanie în acest an, deoarece STFC (Consiliul pentru Instalații de Știință și Tehnologie) a amânat deciziile privind granturile în timp ce planifica reduceri ale finanțării fizicii. Mulți dintre aceștia sunt cei mai străluciți oameni de știință din domeniile lor și ar putea fi forțați să caute locuri de muncă în cercetare în străinătate sau să părăsească cercetarea pentru a-și câștiga existența. „Distrugeți copacul prin tăierea rădăcinilor”, a spus el parlamentarilor în cadrul unei audieri speciale a Comitetului pentru Știință, Inovare și Tehnologie din Camera Comunelor.
Fizicienii se tem că bugetul fizicii a fost tăiat deoarece o reorganizare a sistemului de finanțare a științei a mutat bani de la cercetarea blue-sky la cea aplicată. La începutul acestui an, organismul guvernamental care finanțează știința, UK Research and Innovation Agency (UKRI), a impus un nou sistem de „găleți”, în care banii sunt acum împărțiți în trei categorii: una pentru cercetare blue-sky, a doua pentru priorități guvernamentale precum inteligența artificială și computația cuantică, și a treia pentru ajutarea companiilor să dezvolte produse noi. Ultimele două sunt considerate „cercetare aplicată”; acestea sunt gălețile pe care guvernul le consideră motoare ale creșterii economice.
Concomitent, în februarie, o reducere „probabilă” de 30% (echivalentul a 162 de milioane de lire) a finanțării a fost anunțată de STFC. Profesoara Michele Dougherty, șeful consiliului, a declarat parlamentarilor că reducerea a fost necesară deoarece consiliul începuse anterior proiecte pentru care nu avea fonduri, referindu-se la un „exces de ambiție”. Problema, a spus ea, a fost agravată de inflație și fluctuațiile valutare. Totuși, un om de știință senior cu implicare anterioară în STFC neagă categoric acest lucru și sugerează că este doar o scuză pentru mutarea fondurilor departe de fizica particulelor și astronomie. „Am avut întotdeauna bani pentru aceste proiecte”, a afirmat el. „Nu înțeleg cum am ajuns la o reducere de 30% a bugetului pentru fizica particulelor și astronomie, cu excepția cazului în care, la un moment dat, a existat o decizie de a reduce acest aspect al bugetului.”
În ciuda declarațiilor publice că reducerile au fost necesare din cauza lipsei de finanțare a proiectelor, intern, STFC crede că a existat o schimbare deliberată a finanțării. Minutele consiliului de conducere al STFC menționează șeful strategiei consiliului descriind „o schimbare majoră a finanțării de la cercetarea condusă de curiozitate către zone prioritare și programe țintite”. Când a fost întrebat dacă banii au fost deviați de la cercetarea fundamentală, Prof. Sir Ian Chapman, șeful UKRI, a negat categoric. „Nu, aceasta nu este o poziție UKRI”, a declarat Chapman. „În ansamblu, protejăm cercetarea condusă de curiozitate”. Întrebat despre declarația șefului său de strategie, Chapman a spus că a fost o „declarație greșită”.
Totuși, problema de bază rămâne: guvernul nu poate dovedi aceste afirmații din cauza naturii istoric opace a sistemului contabil al UKRI. Deputata Chi Onwurah, președinta Comitetului pentru Știință, Inovare și Tehnologie, a descoperit acest lucru atunci când l-a întrebat pe Chapman despre o comparație a cheltuielilor blue-sky înainte și după reorganizare. El a spus inițial că nu este posibil, apoi, când a fost presat, a fost de acord să furnizeze o defalcare scrisă, care nu a satisfăcut așteptările. „Comitetul a fost foarte dezamăgit să afle că nu putem urmări efectiv modul în care se schimbă finanțarea”, a declarat Onwurah, subliniind lipsa de transparență care învăluie aceste decizii cruciale.
Pe fondul acestei neîncrederi, Lord Vallance a declarat parlamentarilor că reducerile care au dus la situația lui Williams și a altora de a nu putea obține un loc de muncă au fost o „greșeală” și că guvernul încearcă urgent să elibereze fonduri pentru a rezolva problema. Cu toate acestea, el a insistat că reducerile propuse pentru alte experimente de fizică fac parte dintr-un proces de prioritizare, încercând să calmeze spiritele: „Nu este corect să portretizăm acest lucru ca o tăiere masivă. Nu este. Este despre gestionarea responsabilă a unui buget”.
În timp ce oficialii încearcă să netezească situația, comunitatea științifică britanică rămâne profund îngrijorată. Astronomul Regal al Scoției, Catherine Heymans, vorbind în numele comunității astronomilor din Marea Britanie, a declarat comitetului de știință că reducerile propuse sunt „genuin catastrofale”, avertizând asupra consecințelor pe termen lung pentru viitorul științei britanice și pentru moștenirea unor cercetători precum Peter Higgs.
Descoperirea bosonului Higgs, un triumf britanic, dar fizica din Marea Britanie se confruntă cu reduceri „catastrofale”
