Cooper a subliniat necesitatea unei cooperări sincere și respectuoase, chiar și în fața diferențelor de opinie privind securitatea, drepturile omului sau conflictul din Ucraina. „Este în interesul nostru comun să avem o ordine internațională bazată pe reguli și să găsim modalități de a reduce tensiunile geo-economice”, a declarat ea, întâlnindu-se cu vicepreședintele chinez Han Zheng la Sala Poporului din Beijing. Discuțiile au vizat o gamă largă de subiecte, de la conflictele din Iran și Ucraina, până la epidemia de Ebola din Republica Democratică Congo.
De ce această apropiere? Analiștii spun că Occidentul, în special Marea Britanie, are nevoie de China mai mult ca niciodată. Dependența de lanțurile de aprovizionare chinezești pentru semiconductori, echipamente medicale, componente aerospațiale și resurse naturale critice este tot mai evidentă. John Minnich, profesor asistent la London School of Economics, explică: „Această dependență crește zilnic. Faptul că este sau nu un lucru bun pentru Occident, sau dacă această traiectorie este sustenabilă politic, este o altă discuție”.
Vizita lui Cooper nu este un eveniment izolat. Tot mai multe țări occidentale – SUA, Irlanda, Spania, Germania, Canada, Finlanda – își trimit liderii și oficialii la Beijing, într-un efort de a restabili legăturile economice și diplomatice. Chiar și președintele american Donald Trump, cunoscut pentru războiul comercial din primul său mandat, a vizitat China luna trecută, semnalând o schimbare de direcție.
Pentru Marea Britanie, contextul este aparte. Relațiile cu SUA s-au tensionat după ce Trump a criticat refuzul lui Starmer de a sprijini operațiunile militare americane în Iran și de a trimite sprijin naval pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În acest climat de incertitudine, Londra pariază pe Beijing ca partener economic și diplomatic stabil.
„Regatul Unit nu își poate permite o relație pur conflictuală cu China. Este un răspuns pragmatic la poziția economică globală a Marii Britanii și la schimbările din relațiile americano-chineze sub a doua administrație Trump”, spune Jing Gu, director al Centrului pentru Puteri Emergente și Dezvoltare Globală de la Institute of Development Studies.
Un aspect interesant este complementaritatea economică dintre cele două țări. Spre deosebire de Germania, Marea Britanie nu depinde masiv de producția de înaltă valoare adăugată, domeniu în care China devine tot mai competitivă. În schimb, Londra excelează în servicii financiare și alte servicii de înaltă calitate, acolo unde China rămâne relativ slabă. „Există mult spațiu pentru o cooperare economică reciproc avantajoasă”, adaugă Minnich.
Cooper urmează să viziteze Shenzhen, centrul tehnologic al Chinei, pentru a discuta despre legăturile comerciale și „provocările viitorului inteligenței artificiale”. Este un domeniu în care China este lider mondial, iar Marea Britanie are nevoie de acces la inovații, în special în energia regenerabilă. Anul trecut, cele două țări au semnat un parteneriat în domeniul energiei curate, iar în ianuarie, Octopus Energy, cel mai mare furnizor de electricitate din Marea Britanie, a anunțat o societate mixtă cu PCG Power din China pentru tranzacționarea energiei regenerabile.
„Accesul la tehnologie curată și accesibilă ar putea ajuta Marea Britanie să reducă costurile decarbonizării și să accelereze tranziția energetică. Dar asta nu poate însemna o dependență pasivă”, avertizează Gu. El consideră că puterile mijlocii, precum Marea Britanie, nu aleg tabere, ci încearcă să câștige timp – timp pentru a sprijini creșterea economică, a accelera tranziția verde, a reconstrui reziliența și a menține canalele diplomatice deschise.
Totuși, apropierea nu este lipsită de tensiuni. Problemele de securitate și drepturile omului rămân puncte sensibile. Delegația britanică a călătorit cu telefoane „burner” pentru a preveni spionajul, după ce, în aprilie 2024, trei bărbați au fost arestați în Marea Britanie sub acuzația de spionaj chinez – acuzații pe care Beijingul le-a respins ca fiind „rău intenționate”.
Steve Tsang, directorul Institutului China de la SOAS, consideră că ambele părți doresc dezghețul relațiilor: Marea Britanie pentru angajament economic, iar China pentru a profita de ruptura dintre SUA lui Trump și democrațiile europene. „Beijingul poate face acest lucru ieftin, cu aproape nicio concesie economică”, spune Tsang. Cu toate acestea, într-o lume globalizată, ambele părți au nevoie una de alta. „Dacă serviciile financiare occidentale nu ar fi disponibile pentru China, economia chineză ar avea de suferit grav.”
De ce este important:
Această resetare a relațiilor dintre Marea Britanie și China nu este doar o mișcare diplomatică. Ea reflectă o realitate economică dură: Occidentul nu își poate permite să ignore China, fie că este vorba de lanțurile de aprovizionare, de tehnologia verde sau de stabilitatea geopolitică. Pentru România, ca stat membru UE, evoluția acestor relații are implicații directe – de la comerț și investiții, până la securitatea energetică și poziționarea față de marile puteri. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a anticipa schimbările din peisajul global și pentru a ne adapta strategiile naționale.
