Într-un scrutin care consolidează continuitatea unui regim aflat la putere de aproape trei decenii, alegătorii din Djibouti au mers duminică la urne pentru a-și alege următorul președinte. Liderul incumbent Ismail Omar Guelleh, în vârstă de 78 de ani, este larg favorit să obțină un nou mandat, după ce politicienii au eliminat anul trecut limitele de vârstă care îl făcuseră inițial ineligibil pentru acest tur de scrutin.
Peste 256.000 de alegători au fost înregistrați pentru a participa la această alegere, în care Guelleh se confruntă cu singurul său opozant, Mohamed Farah Samatar, liderul Centrului Democratic Unificat (CDU), un partid care nu deține niciun loc în parlament. Observatorii internaționali au atras atenția asupra condițiilor în care se desfășoară acest scrutin, în contextul în care două dintre principalele partide de opoziție au boicotat alegerile încă din 2016.
La primăria din capitală, acolo unde Guelleh era programat să voteze, doar câțiva alegători s-au prezentat la deschiderea urnelor, iar prezența la vot a rămas în general scăzută în primele ore ale zilei, au raportat agențiile de presă internaționale. În capitala Djibouti, unele secții de votare au deschis cu întârziere, ceea ce a alimentat și mai mult îngrijorările privind organizarea alegerilor.
Criticii au ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la caracterul democratic al acestui scrutin. Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat autoritățile de abuzuri și de reprimarea libertății de activitate politică, acuzații pe care guvernul le-a respins în mod categoric. Guelleh guvernează această națiune mică din Cornul Africii încă din 1999, când i-a succedat lui Hassan Gouled Aptidon, președintele fondator al țării, care are aproximativ un milion de locuitori.
Eliminarea restricțiilor constituționale care limitau vârsta candidaților a deschis calea pentru prelungirea celor 27 de ani de domnie ai săi. Un analist de la Institutul de Cercetare pentru Pace Raad a declarat pentru Associated Press că "eliminarea limitelor de mandate în Djibouti nu are legătură cu competiția electorală, ci mai degrabă cu conservarea continuității regimului într-un stat extrem de strategic".
Djibouti găzduiește baze militare importante pentru Statele Unite, Franța, China și alte puteri, ceea ce i-a conferit reputația de țară cu cele mai multe baze militare străine pe teritoriul său. De asemenea, reprezintă un hub portuar esențial pentru vecinii fără ieșire la mare, în special Etiopia. Din 2023, mai multe nave comerciale avariate în atacuri ale combatanților Houthi din Yemen au acostat în porturile sale.
Experții subliniază că actorii internaționali sunt tentați să prioritizeze stabilitatea în detrimentul reformelor democratice, dată fiind poziția critică a Djibouti în securitatea Mării Roșii și în rutele comerciale globale, mai ales în contextul tensiunilor continue din Orientul Mijlociu. Guelleh însuși a declarat luna trecută că țara sa a reușit să mențină stabilitatea într-o regiune instabilă și să conserve pacea atunci când alte națiuni au alunecat în haos.
Secțiile de votare urmează să se închidă la ora 18:00 ora locală, iar rezultatele provizorii sunt așteptate în curând după închidere sau până sâmbătă dimineața, potrivit autorităților electorale. Mai multe organizații internaționale monitorizează procesul de votare, inclusiv Uniunea Africană, Organizația Cooperării Islamice și Liga Statelor Arabe.
Contextul geopolitic al acestor alegeri este unul extrem de sensibil, întrucât Djibouti se află în epicentrul competițiilor geopolitice din regiune. Prezența militară americană, franceză și chineză demonstrează importanța strategică a acestei mici națiuni est-africane, care controlează Strâmtoarea Bab al-Mandab, o rută comercială vitală între Marea Roșie și Oceanul Indian. Această poziție geografică a transformat Djibouti într-un punct focal al rivalităților internaționale, în special în contextul tensiunilor recente dintre Iran și Israel, dar și în raport cu conflictul din Yemen.
Țara a devenit, de asemenea, un hub logistic crucial pentru operațiunile anti-teroriste din regiune, găzduind drone americane și forțe speciale care desfășoară operațiuni împotriva organizațiilor extremiste din Somalia și din alte părți ale Africii de Est. Analiștii subliniază că această supraveghere strategică face ca partenerii internaționali ai Djibouti să fie mai degrabă interesați de menținerea statu-quo-ului decât de promovarea schimbărilor democratice.
Economia țării depinde în mare măsură de chiria plătită de națiunile care mențin baze militare pe teritoriul său, ceea ce creează o dependență structurală de prezența internațională. Această situație a generat dezbateri cu privire la suveranitatea reală a țării și la capacitatea guvernului de a lua decizii independente în absența influenței externe considerabile.
În timp ce comunitatea internațională continuă să observe alegerile, mulți observatori rămân sceptici cu privire la perspectivele unei tranziții democratice reale în Djibouti, unde puterea a fost concentrată în mâinile aceluiași lider de mai bine de un sfert de secol.
Djibouti votează în timp ce liderul de lungă durată își caută al șaselea mandat prezidențial
