Răspunsul, după cum arată o analiză atentă a situației actuale, este departe de a fi liniștitor. Deși lecțiile pandemiei de coronavirus ar fi trebuit să ne facă mai vigilenți, realitatea este că OMS se confruntă cu o criză financiară fără precedent, mișcările antivaccin câștigă teren, iar conflictele geopolitice și economice subminează eforturile de coordonare globală.
OMS, sufocată financiar
De la începutul anului 2025, OMS se zbate să-și mențină programele esențiale după retragerea Statelor Unite, care acopereau aproape o cincime din bugetul său. Decizia președintelui Donald Trump, anunțată în ianuarie 2025, a fost justificată prin acuzații de gestionare defectuoasă a pandemiei COVID-19 și a altor crize sanitare. Consecințele nu au întârziat să apară: bugetul pentru proiectele 2026-2027 a fost redus cu 9%, ajungând la 6,2 miliarde de dolari, iar OMS a fost nevoită să taie din programe critice, inclusiv cele de supraveghere a bolilor și de pregătire pentru pandemii.
„Tăierile de fonduri au slăbit direct eforturile de supraveghere a bolilor, ceea ce afectează capacitatea de a răspunde eficient la epidemii și pandemii”, avertizează Kaja Abbas, profesor asociat de epidemiologie la London School of Hygiene & Tropical Medicine. Fără o finanțare stabilă, OMS nu mai poate asigura coordonarea rapidă între țări, trimiterea de experți, suportul de laborator și fondurile de urgență necesare pentru a stinge focarele înainte de a se răspândi.
Hantavirus și Ebola: două amenințări, aceleași probleme
Focarul de hantavirus de pe nava de croazieră MV Hondius a demonstrat cât de fragilă este coordonarea internațională. Pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări au avut nevoie de monitorizare, contact tracing, evacuări medicale și ghidaje de sănătate publică transfrontaliere. În mod normal, OMS facilitează aceste operațiuni prin Regulamentul Sanitar Internațional, dar criza financiară pune în pericol chiar și aceste mecanisme de bază.
„Bolile infecțioase nu respectă granițele. Slăbirea OMS prin tăieri bugetare riscă să întârzie detectarea focarelor, să încetinească răspunsul și să reducă capacitatea lumii de a opri amenințările înainte ca acestea să devină globale”, subliniază Krutika Kuppalli, medic infecționist din Texas, cu experiență în agenți patogeni emergenți.
Tratatul pandemic, blocat de dispute politice
Un alt semnal de alarmă este eșecul negocierilor pentru anexa privind accesul la agenți patogeni și partajarea beneficiilor (PABS) din cadrul Acordului Pandemic adoptat în mai 2025. Deși acordul-cadru a fost semnat, statele membre nu au reușit să cadă de acord asupra modului în care țările sărace vor avea acces echitabil la vaccinuri și tratamente atunci când împărtășesc mostre de virusuri. „Anexa PABS este ultima piesă din puzzle”, a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, îndemnând țările să accelereze discuțiile. „Următoarea pandemie este o chestiune de când, nu de dacă.”
Kuppalli avertizează că întârzierile sau disputele politice privind schimbul de informații pot costa timp prețios în fazele incipiente ale unui focar, când izolarea este încă posibilă.
Antivaccinismul, un pericol la vârf
Pe lângă problemele financiare și politice, mișcarea antivaccin câștigă teren chiar și în rândul liderilor din sănătate. Robert F. Kennedy Jr., secretarul american al sănătății, promovează frecvent teorii nefondate despre pericolele vaccinurilor și s-a opus vaccinării anti-COVID. Un raport din iulie 2025 al revistei The BMJ avertizează că, dacă agențiile de sănătate sunt conduse de astfel de persoane, „campaniile de informare privind vaccinarea vor fi reduse, ezitarea față de vaccinuri va crește, iar capacitatea sectorului public de a vaccina va fi erodată”.
„Încrederea publicului este esențială în timpul focarelor. Dacă porțiuni mari din populație resping vaccinurile sau recomandările de sănătate publică, devine mult mai greu să controlăm transmiterea și să reducem decesele”, explică Kuppalli.
Cercetarea, sacrificată pe altarul tăierilor
În august 2024, Departamentul de Sănătate și Servicii Umane al SUA a anulat contracte și granturi de aproximativ 500 de milioane de dolari destinate dezvoltării vaccinurilor ARN mesager. Au fost afectate 22 de inițiative de cercetare și trialuri clinice pentru agenți patogeni emergenți, gripă pandemică, VRS și rapeluri COVID-19. „Dezvoltarea vaccinurilor ARNm pentru gripa aviară H5N1 este un efort important de pregătire pentru o posibilă pandemie. Reducerile de finanțare riscă să încetinească progresul științific și să lase lumea mai puțin pregătită”, avertizează Kuppalli.
Economia globală, un factor agravant
Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a dus la creșterea prețurilor la petrol și gaze, ceea ce a perturbat lanțurile de aprovizionare și a majorat costul medicamentelor. În Marea Britanie, prețurile medicamentelor eliberate fără rețetă au crescut cu 20-30%, iar în India, analgezicele comune s-au scumpit cu până la 96%. „Războaiele și presiunile economice deturnează resursele guvernamentale, deplasează populațiile și slăbesc sistemele de sănătate deja fragile. Toate acestea cresc riscul ca focarele să se răspândească necontrolat”, spune Kuppalli.
Concluzie: un decalaj tot mai mare între amenințare și resurse
„Bolile infecțioase emergente devin tot mai frecvente și mai complexe, dar multe țări reduc investițiile în pregătire, în loc să le consolideze. Rezultatul este un decalaj tot mai mare între amploarea amenințării și resursele disponibile pentru a răspunde”, concluzionează Kuppalli.
Secretariatul Internațional pentru Pregătirea Pandemiilor (IPPS) subliniază că „investițiile susținute și coordonarea multilaterală puternică sunt esențiale pentru a menține sistemele, parteneriatele și capacitățile științifice necesare înainte ca următoarea amenințare pandemică să apară”.
Cu OMS sufocată financiar, tratatul pandemic blocat, antivaccinismul în creștere și economia globală zdruncinată, întrebarea nu mai este dacă vom fi pregătiți, ci cât de mult vom plăti pentru nepregătirea noastră.
De ce este important:
Acest articol evidențiază vulnerabilitățile sistemului global de sănătate într-un moment în care două focare majore (Ebola și hantavirus) testează capacitatea de reacție a lumii. Înțelegerea acestor riscuri este crucială pentru cetățeni, factori de decizie și comunitatea medicală, deoarece lipsa de pregătire poate duce la pierderi masive de vieți și la destabilizarea economică globală. Fiecare dintre noi trebuie să fie conștient că sănătatea globală este o responsabilitate comună, iar tăierile de fonduri și dezbinarea politică ne fac pe toți mai vulnerabili.
