Deși exporturile au explodat – cu o creștere de 17,6% în prima jumătate a anului și de 27% doar în iunie –, consumul intern și investițiile au rămas în urmă, limitând efectul pozitiv al producției pentru export. Boom-ul inteligenței artificiale și cererea globală puternică pentru vehicule electrice chinezești au alimentat exporturile, dar economia chineză se confruntă cu dezechilibre structurale tot mai pronunțate.
„Aceasta este cea mai lentă creștere dintr-un trimestru de la trimestrul al patrulea din 2022, afectat de lockdown-uri”, a declarat Lynn Song, economist-șef pentru China Mare la ING Bank, într-o notă de analiză.
Specialiștii atrag atenția că economia Chinei devine tot mai dezechilibrată: investițiile masive, atât din partea statului, cât și din sectorul privat, se îndreaptă către tehnologii de vârf – inteligență artificială, cipuri, robotică – în timp ce sectoarele tradiționale, precum producția de bunuri cu valoare adăugată scăzută sau serviciile generatoare de locuri de muncă, stagnează.
Exporturile de produse high-tech – vehicule electrice, cipuri, echipamente electronice – au crescut vertiginos, sprijinite de subvenții guvernamentale generoase. China a înregistrat anul trecut un surplus comercial record de 1.200 de miliarde de dolari, ceea ce a stârnit nemulțumiri în rândul partenerilor comerciali, care acuză Beijingul de dumping și de subvenționarea excesivă a industriilor strategice.
Producția industrială a crescut cu 5,4% în prima jumătate a anului, dar expansiunea AI și a roboticii ridică întrebări legate de crearea de locuri de muncă suficiente pentru a susține creșterea pe termen lung. Familiile chineze și-au redus cheltuielile mari, din cauza crizei prelungite din sectorul imobiliar și a incertitudinilor legate de locuri de muncă și salarii.
„Modelul de creștere al Chinei a devenit tot mai dezechilibrat”, a declarat Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell. „Creșterea substanțială a cererii interne va fi dificilă atâta timp cât încrederea rămâne slabă.”
Mao Shengyong, vicepreședintele Biroului Național de Statistică din China, a recunoscut că, în contextul global tot mai instabil, dezechilibrul dintre oferta puternică și cererea slabă „rămâne acut”. El a adăugat că, pe măsură ce China se concentrează pe producția high-tech și pe o „creștere economică de calitate superioară”, va încerca să construiască o piață internă robustă și să sprijine stabilitatea ocupării forței de muncă.
Datele arată puncte slabe clare: investițiile în active fixe (precum echipamente de fabrică) au scăzut cu 5,7% în prima jumătate a anului, iar vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3%. Prețurile locuințelor continuă să scadă.
Wei Li, șefa departamentului de investiții multi-active la BNP Paribas Securities (China), consideră că economia chineză trece printr-o „tranziție semnificativă”. Pentru întregul an 2026, liderii chinezi și-au stabilit o țintă de creștere de 4,5% – 5%, mai mică decât cea de 5% din 2025. Creșterea economică totală pentru prima jumătate a anului a fost de 4,7%, potrivit datelor publicate miercuri. Fondul Monetar Internațional și-a revizuit recent prognoza pentru China, ridicând-o cu 0,2 puncte procentuale, la 4,6% pentru 2026, dar estimează o încetinire la 4,1% în 2027.
De ce este important:
Aceste date semnalează că a doua economie a lumii se confruntă cu probleme structurale profunde, care depășesc efectele pandemiei. Dezechilibrul dintre exporturile puternice și cererea internă slabă, criza imobiliară și incertitudinea privind locurile de muncă afectează încrederea consumatorilor și a investitorilor. În plus, dependența tot mai mare de tehnologiile avansate și de subvenții riscă să exacerbeze tensiunile comerciale cu Statele Unite și Uniunea Europeană. Pentru piețele globale, o încetinire a Chinei înseamnă cerere mai redusă pentru materii prime și bunuri de larg consum, dar și oportunități pentru alte economii emergente. Rămâne de văzut dacă Beijingul va reuși să reechilibreze creșterea fără a sacrifica obiectivele de modernizare tehnologică.
