„Aceste cifre dezvăluie ceea ce știam de mult: există două povești separate. Pe de o parte, exporturile sunt în plin avânt, dar pe de altă parte, consumul intern rămâne anemic”, explică Vina Nadjibulla, vicepreședintă la Asia Pacific Foundation of Canada. Într-adevăr, în timp ce cererea globală pentru inteligență artificială și vehicule electrice chinezești a alimentat o creștere spectaculoasă a exporturilor, economia internă se confruntă cu probleme structurale majore.
Sectorul imobiliar, în care mulți chinezi și-au investit economiile, s-a prăbușit în ultimii ani, ștergând averi și forțând consumatorii să fie mult mai precauți. „Chinezii obișnuiți au fost strânși în menghină. Bunurile ieftine și exporturile vin pe seama muncitorilor chinezi”, spune Juliet Lu, profesor asistent la Universitatea British Columbia. Aceasta adaugă că pierderile din pandemie au amplificat tendința de a economisi, nu de a cheltui.
Reza Hasmath, consilier academic la China Institute din cadrul Universității Alberta, este și mai tranșant: „Motorul exporturilor merge foarte fierbinte, dar crearea de locuri de muncă este în urmă, iar acest lucru va crea probleme pentru Beijing”. El atrage atenția asupra tinerilor sub 25 de ani, ale căror perspective de angajare se deteriorează rapid. „Această generație suportă greul problemelor economice – șomaj, subocupare, venituri reduse.”
Hasmath subliniază că, dacă China continuă pe această traiectorie a unui boom bazat pe exporturi tehnologice, în loc să stimuleze creșterea internă, lucrurile se vor înrăutăți. Contractul social tradițional – „vei deveni bogat în China” – se schimbă. Acum, campaniile oficiale promovează ideea că „este esențial să dai înapoi societății și să nu te aștepți să te îmbogățești”.
Cu toate acestea, economiștii nu se așteaptă la un stimul fiscal major din partea Beijingului. Mark Kruger, economist afiliat la Centre for International Governance Innovation și Yicai Institute, stabilit la Shanghai, spune: „Guvernul este mai interesat să reducă datoria decât să cheltuiască. Nu cred că va intra în panică, deoarece creșterea medie a PIB-ului pe acest an este de 4,7%, în intervalul țintă de 4,5-5%.”
Contextul geopolitic adaugă și mai multă presiune. Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, precum și închiderea Strâmtorii Hormuz – prin care trece o cincime din petrolul global – afectează direct China, un importator major de țiței. Rachel Ziemba, senior adjunct fellow la Center for a New American Security, explică: „Unul dintre factorii care au stabilizat economia globală a fost scăderea importurilor chineze de petrol în ultimele luni, datorită rezervelor. Dar acum, în trimestrul al treilea, aprovizionarea cu petrol este din nou perturbată. Prețurile mai mari la combustibili vor alimenta inflația și vor reduce cererea, slăbind creșterea.”
În concluzie, China se află într-un moment critic. Exporturile nu mai pot susține singure economia, iar problemele interne – de la criza imobiliară la șomajul în rândul tinerilor – necesită soluții urgente. Fără o redresare a consumului intern și fără o abordare echilibrată, Beijingul riscă să se confrunte cu tensiuni sociale și economice tot mai mari.
De ce este important:
Înțelegerea evoluției economice a Chinei este crucială nu doar pentru investitori și analiști, ci pentru întreaga economie globală. China este cel mai mare exportator și un partener comercial esențial pentru multe țări. O încetinire prelungită ar putea duce la dezechilibre comerciale, tensiuni geopolitice și o posibilă recesiune globală. De asemenea, modul în care Beijingul va gestiona tranziția de la un model bazat pe exporturi la unul bazat pe consum intern va influența stabilitatea economică mondială în următorii ani.
