La o rată anualizată, a patra economie a lumii a înregistrat o expansiune de 1,1%, mult sub prognoza de 1,67% realizată de un sondaj al Centrului Japonez de Cercetare Economică, un think tank care a intervievat 37 de economiști. Consumul privat a rămas stagnat în termeni reali, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 1,2% (sau 4,6% anualizat), contracarând exporturile robuste. Defalcat pe componente, exporturile nete au contribuit cu 0,5 puncte procentuale la creșterea PIB, în timp ce cererea internă a avut o contribuție negativă de 0,2 puncte procentuale.
Norihiro Yamaguchi, economist-șef pentru Japonia la Oxford Economics, a declarat că se așteaptă ca creșterea să rămână lentă în a doua jumătate a anului 2026, pe măsură ce companiile transferă consumatorilor costurile energetice în creștere. „Deși exporturile de bunuri legate de inteligența artificială vor rămâne robuste pe termen scurt, activitatea economică globală slabă, în afara sectorului AI, va limita câștigurile totale din exporturi”, a explicat Yamaguchi într-o notă adresată clienților.
Japonia importă aproape tot necesarul său de țiței, ceea ce o expune la costuri energetice ridicate, generate de consecințele războiului dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Presiunile asupra costurilor pentru consumatorii japonezi au fost amplificate de slăbiciunea yenului, care luna trecută a atins un minim al ultimelor patru decenii în raport cu dolarul american.
Datele mai slabe decât așteptările ar putea complica decizia Băncii Japoniei (BOJ) privind ratele dobânzilor, programată pentru septembrie, în contextul eforturilor de normalizare a politicii monetare după decenii de costuri de împrumut ultra-scăzute sau negative. BOJ a majorat în iunie rata dobânzii de referință la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii. Banca centrală a început să se îndepărteze de politica ultra-relaxată în 2024, când a anunțat prima majorare a ratei de la criza financiară globală din 2008.
Piața de acțiuni din Japonia a reacționat pozitiv luni, indicele de referință Nikkei 225 urcând cu 0,3% până la ora 05:15 GMT. Piețele din Coreea de Sud și Hong Kong au înregistrat, de asemenea, câștiguri, KOSPI crescând cu 2,4%, iar indicele Hang Seng cu 1,6%.
De ce este important:
Încetinirea economiei Japoniei nu este doar o problemă internă, ci are implicații globale semnificative. Japonia, fiind a patra economie a lumii, joacă un rol crucial în lanțurile de aprovizionare internaționale, în special în sectoarele auto, electronice și tehnologie. O creștere sub așteptări indică o cerere internă fragilă, ceea ce ar putea determina Banca Japoniei să amâne sau să ajusteze planurile de majorare a ratelor dobânzilor, afectând astfel piețele financiare globale și cursul de schimb al yenului.
Slăbiciunea yenului, combinată cu costurile energetice ridicate, exercită presiuni asupra consumatorilor și companiilor japoneze, ceea ce ar putea duce la o inflație persistentă și la o scădere a puterii de cumpărare. În plus, deciziile BOJ sunt urmărite îndeaproape de investitorii internaționali, deoarece orice schimbare de politică monetară poate influența fluxurile de capital și stabilitatea financiară globală.
Pe termen lung, stagnarea consumului și a investițiilor ar putea submina eforturile Japoniei de a-și relansa economia, în timp ce provocările demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației și scăderea natalității, rămân probleme structurale nerezolvate. Prin urmare, aceste cifre nu sunt doar statistici, ci un semnal de alarmă pentru factorii de decizie și pentru comunitatea internațională, care trebuie să monitorizeze evoluțiile din Japonia pentru a anticipa posibile efecte de contagiune economică.
