Conflictul a început în aprilie 2023, când RSF a atacat capitala Khartoum, răspândindu-se rapid în toată țara. De atunci, zeci de mii de oameni au fost uciși, iar peste 14 milioane de persoane au fost strămutate – cea mai mare criză de acest gen din lume. În acest context, el-Obeid a devenit un punct fierbinte. Orașul este situat pe o rută cheie între regiunea Darfur, controlată de RSF, și zonele estice, aflate sub controlul armatei. Cine deține el-Obeid controlează o poartă de acces vitală pentru bunuri, oameni și provizii către centrul Sudanului. Aici se află Divizia a 5-a de Infanterie a armatei, o bază aeriană, o conductă de petrol și o piață importantă de gumă arabică. Dacă orașul cade în mâinile RSF, armata sudaneză va pierde controlul asupra regiunii Kordofan, iar RSF va avea o rută de aprovizionare care leagă vestul de restul țării.
În ultimele luni, RSF a intensificat atacurile cu drone asupra el-Obeid. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a avertizat că orașul este supus unor „atacuri necruțătoare cu drone” din partea „paramilitarilor care înaintează”. Infrastructura orașului a fost grav avariată: atacurile asupra centralei electrice au provocat pene de curent, au întrerupt alimentarea cu apă și au paralizat spitalele. Laboratorul de Cercetare Umanitară Yale a raportat o criză acută de electricitate și combustibil. Prețurile alimentelor au crescut cu până la 300%, iar apa s-a dublat ca preț. Accesul ajutoarelor umanitare s-a redus drastic din cauza insecurității.
Săptămâna trecută, o coaliție internațională formată din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Irlanda, Olanda, Sierra Leone și alte 21 de țări a emis un avertisment dur: „Suntem profund îngrijorați de riscurile iminente de atrocități și ucideri deliberate în Sudan”. Declarația menționează că zece zile consecutive de atacuri cu drone au ucis cel puțin 50 de civili în el-Obeid și Kordofanul de Nord, provocând daune semnificative infrastructurii civile. De asemenea, se semnalează „rapoarte credibile și răspândite despre violență țintită etnic, inclusiv violență sexuală și de gen”.
Comparația cu el-Fasher este inevitabilă. Anul trecut, RSF a asediat el-Fasher timp de 18 luni, iar în octombrie 2025 a cucerit orașul, comițând masacre care, potrivit Amnesty International, echivalează cu o epurare etnică. O misiune independentă a ONU a declarat în februarie că asaltul poartă „amprenta genocidului”. Mii de civili au fost uciși după retragerea armatei sudaneze. Acum, el-Obeid se confruntă cu o soartă similară, dar cu o diferență majoră: în timp ce el-Fasher a suferit un asediu prelungit și complet, el-Obeid este sufocat prin utilizarea intensivă a dronelor, care creează condiții de asediu fără o încercuire fizică totală. Leena Badri, cercetătoare la Institutul Tahrir pentru Politica Orientului Mijlociu, explică: „El-Obeid este un exemplu al utilizării pervasive a dronelor, care creează condițiile unui asediu fără a fi nevoie de o încercuire completă a orașului”.
Rezultatul final, însă, este același: foametea. În el-Fasher, foametea a fost confirmată în septembrie 2025. Ahmed Ben Omer, analist independent sudanez, avertizează că „asediul are un scop clar: epuizarea populației, creșterea costului vieții, perturbarea piețelor, restricționarea circulației bunurilor și drenarea treptată a orașului din interior”. Locuitorii din el-Obeid duc deja o luptă zilnică pentru hrană, apă și medicamente. Dronele lovesc infrastructura, forțând oamenii să se aprovizioneze cu apă din fântâni și rezervoare din afara orașului, ceea ce îi expune și mai mult pericolului.
Comunitatea internațională este acuzată de inacțiune. La fel ca în cazul el-Fasher, ONU a avertizat, dar nu s-a întâmplat nimic. Omer subliniază că oprirea catastrofei este o chestiune de voință politică: „Statele Unite au sancțiuni și instrumente de presiune financiară. Egiptul are greutate directă în dosarul sudanez. Arabia Saudită are influență diplomatică și regională, iar Consiliul de Securitate al ONU deține instrumente legale și politice”. Procesul de la Jeddah, care a dus la un acord de încetare a focului în mai 2023, a eșuat după o singură zi. Fără o intervenție coordonată, el-Obeid riscă să devină un nou mormânt pentru sute de mii de oameni.
În timp ce scriu aceste rânduri, dronele continuă să bâzâie deasupra orașului, iar locuitorii se ascund în casele lor, fără electricitate, fără apă, fără speranță. Războiul din Sudan nu mai este doar o criză umanitară – este o crimă împotriva umanității care se desfășoară în fața ochilor noștri. El-Obeid este doar ultimul capitol dintr-o tragedie care pare să nu aibă sfârșit.
De ce este important:
Căderea el-Obeid în mâinile RSF ar reprezenta o schimbare strategică majoră în războiul din Sudan, permițând paramilitarilor să controleze o rută vitală între vestul și centrul țării. Mai mult, ar însemna o nouă catastrofă umanitară pentru sute de mii de civili, deja epuizați de foamete, lipsa apei și atacuri constante. Comunitatea internațională are datoria morală și legală de a preveni un nou masacru, dar, până acum, a rămas pasivă. Înțelegerea dinamicii acestui conflict este esențială pentru a pune presiune asupra actorilor internaționali și pentru a salva vieți.
