Într-o postare pe Substack, Brockovich a spus că, după ce a lansat un apel pentru raportarea problemelor legate de centrele de date în aprilie, a primit aproape 4.000 de trimiteri doar în prima lună. „Cea mai frecventă preocupare – mai mult decât zgomotul, mai mult decât consumul de apă, mai mult decât facturile în creștere la utilități – este un singur cuvânt care apare în fiecare trimitere: transparență”, a scris ea. Brockovich a adăugat că nu face „un argument general împotriva centrelor de date” sau AI, ci mai degrabă împotriva „modelului pe care harta noastră îl documentează: proiecte anunțate după ce autorizațiile au fost deja obținute, dezvoltatori care nu răspund la apeluri, oficiali locali care au semnat acorduri de confidențialitate înainte ca vecinii lor să știe că un proiect este luat în considerare.”
Această inițiativă vine pe fondul unei creșteri explozive a numărului de centre de date la nivel global, alimentată de cererea tot mai mare pentru servicii cloud, inteligență artificială și streaming video. În Statele Unite, construcția acestor facilități a devenit un subiect controversat, mai ales în comunitățile rurale și suburbane, unde terenurile sunt ieftine și accesul la energie electrică este facil. Locuitorii se plâng adesea de zgomotul generatoarelor diesel, de consumul masiv de apă pentru răcire și de creșterea facturilor la electricitate, dar și de lipsa de informații cu privire la planurile dezvoltatorilor.
Brockovich, cunoscută pentru lupta ei împotriva poluării cu crom hexavalent în Hinkley, California, a devenit un simbol al activismului de mediu. Acum, ea își folosește platforma pentru a atrage atenția asupra unui fenomen relativ nou, dar cu impact major asupra comunităților. Harta pe care a lansat-o este menită să ofere o imagine de ansamblu asupra locațiilor centrelor de date și să faciliteze raportarea problemelor de către cetățeni.
„Nu sunt împotriva progresului tehnologic”, a declarat Brockovich într-un interviu recent. „Dar progresul nu ar trebui să vină pe spinarea oamenilor care nu au niciun cuvânt de spus în ceea ce se întâmplă în curtea lor din spate.” Ea a subliniat că multe dintre centrele de date sunt construite fără consultarea prealabilă a comunităților locale, iar autorizațiile sunt adesea obținute în secret, lăsând locuitorii să afle de proiect abia după ce lucrările au început.
Unul dintre cele mai controversate aspecte este consumul de apă. Centrele de date folosesc cantități uriașe de apă pentru a răci serverele, iar în zonele afectate de secetă, acest lucru poate fi devastator. De exemplu, în statul Arizona, unde resursele de apă sunt limitate, construcția unor centre de date a stârnit proteste vehemente din partea fermierilor și a activiștilor de mediu. Brockovich speră ca harta ei să ofere date concrete care să poată fi folosite în negocierile cu autoritățile și cu dezvoltatorii.
Pe lângă consumul de apă, un alt motiv de îngrijorare este poluarea fonică. Generatoarele diesel de rezervă, care funcționează adesea non-stop, produc un zgomot constant care poate afecta calitatea vieții locuitorilor din apropiere. În plus, există temeri legate de emisiile de gaze cu efect de seră și de impactul asupra sănătății publice.
Brockovich nu este singura care trage un semnal de alarmă. Organizații non-guvernamentale, precum Sierra Club, au început să monitorizeze construcția centrelor de date și să facă presiuni pentru reglementări mai stricte. De asemenea, unele state, cum ar fi Virginia, unde se află cel mai mare număr de centre de date din lume, au început să adopte legi care obligă dezvoltatorii să ofere mai multe informații comunităților locale.
Inițiativa lui Brockovich vine într-un moment în care dezbaterea despre impactul tehnologiei asupra mediului este tot mai aprinsă. Pe de o parte, centrele de date sunt esențiale pentru funcționarea internetului și a serviciilor digitale pe care le folosim zilnic. Pe de altă parte, costurile de mediu și sociale ale acestor facilități sunt adesea subestimate sau ignorate.
„Transparența nu este doar un cuvânt la modă”, a scris Brockovich în postarea ei pe Substack. „Este un drept fundamental al fiecărei comunități. Oamenii au dreptul să știe ce se construiește în apropierea caselor lor, care sunt riscurile și care sunt beneficiile. Fără transparență, nu putem vorbi de democrație.”
Harta lansată de Brockovich este încă în faza incipientă, dar ea speră să devină un instrument util pentru activiști, jurnaliști și cetățeni. Pe măsură ce tot mai multe persoane vor raporta problemele întâmpinate, harta va deveni mai cuprinzătoare și va putea oferi o imagine mai clară a impactului centrelor de date asupra comunităților din întreaga țară.
În final, Brockovich a făcut un apel către toți cei care se confruntă cu probleme legate de centrele de date să contribuie la hartă și să nu tacă. „Nu lăsați pe nimeni să vă spună că nu aveți dreptul să întrebați”, a spus ea. „Aceasta este casa voastră, comunitatea voastră, și aveți tot dreptul să știți ce se întâmplă.”
De ce este important:
Această inițiativă este crucială deoarece centrele de date devin o parte din ce în ce mai mare a peisajului nostru, iar impactul lor asupra mediului și comunităților este adesea trecut cu vederea. Erin Brockovich aduce o voce puternică în lupta pentru transparență și responsabilitate, amintindu-ne că progresul tehnologic nu trebuie să vină în detrimentul oamenilor. Harta pe care a lansat-o poate deveni un instrument valoros pentru a monitoriza și a contesta construcția acestor facilități, asigurându-se că dezvoltatorii și autoritățile sunt trași la răspundere.
