ASML, cu sediul în Veldhoven, Olanda, este singurul producător mondial de mașini de litografie extrem de sofisticate, esențiale pentru fabricarea cipurilor AI de ultimă generație. Fără aceste mașini, nu poți face procesoarele care alimentează inteligența artificială, centrele de date sau telefoanele mobile de top. Iar China, deși este un client important, reprezintă 19% din vânzările nete de sisteme ale ASML. Orice restricție suplimentară ar putea însemna pierderi de miliarde de euro pentru compania olandeză și, implicit, pentru întreaga economie europeană.
„Este excepțional că vin aici să expun pe larg preocupările noastre în fața Congresului”, a declarat Sjoerdsma pentru Bloomberg după întâlniri. „Miza pentru Olanda poate fi foarte mare.” Și nu exagerează. MATCH Act merge mult mai departe decât restricțiile existente. În prezent, China nu poate cumpăra cele mai avansate mașini de litografie EUV (ultraviolete extreme) ale ASML, dar poate achiziționa mașini mai vechi, cu imersie în ultraviolete profunde (DUV). Noua lege ar interzice și acestea din urmă – exact aceleași echipamente pe care ASML le livra acum aproximativ un deceniu, așa cum a explicat CEO-ul ASML, Christophe Fouquet, într-un interviu acordat TechCrunch în luna mai.
Conflictul dintre Statele Unite și China pe tema semiconductorilor a escaladat constant în ultimii ani. Washingtonul vede controlul asupra tehnologiei cipurilor ca pe o chestiune de securitate națională, temându-se că Beijingul ar putea folosi cipuri avansate pentru a-și moderniza armata sau pentru a spiona. De aceea, administrația Biden, și acum cea a lui Trump, au impus tot mai multe sancțiuni și restricții la export. Însă aceste măsuri nu lovesc doar China; ele lovesc și aliații europeni, care depind de piața chineză pentru o parte semnificativă a veniturilor lor.
Pentru Olanda, miza este dublă. Pe de o parte, ASML este un campion național, o companie care angajează zeci de mii de oameni și generează o parte importantă din PIB-ul țării. Pe de altă parte, Olanda este un aliat loial al Statelor Unite în cadrul NATO și al parteneriatului transatlantic. Sjoerdsma încearcă să găsească un echilibru: să convingă Washingtonul că restricțiile prea dure nu fac decât să împingă China să-și dezvolte propria industrie de semiconductori, ceea ce pe termen lung ar putea fi și mai periculos pentru Occident.
Proiectul de lege MATCH Act a fost introdus în aprilie, dar nu a fost încă supus votului în Camera Reprezentanților sau în Senat. Potrivit Bloomberg, pentru a fi adoptat, ar trebui probabil să fie inclus într-un pachet legislativ mai mare. Până atunci, lobby-ul european se intensifică. Nu doar Olanda, ci și alte țări precum Germania, Franța sau Italia urmăresc cu îngrijorare evoluția, deoarece multe dintre companiile lor – de la producători de echipamente la firme de software – au legături strânse cu piața chineză.
Ce înseamnă asta pentru viitor? Dacă MATCH Act va fi adoptat, ASML va pierde accesul la o piață care aduce aproape o cincime din veniturile sale. Compania va trebui să se reorienteze către alte piețe, dar niciuna nu poate înlocui China pe termen scurt. În același timp, China va accelera eforturile de a produce propriile mașini de litografie, un proces extrem de dificil și costisitor, dar nu imposibil. Experții estimează că Beijingul ar putea avea nevoie de cel puțin un deceniu pentru a ajunge la nivelul ASML, dar presiunea sancțiunilor ar putea grăbi acest proces.
Pentru Europa, această situație reprezintă un test al suveranității tehnologice. Dacă Statele Unite pot decide unilateral ce tehnologii poate vinde o companie europeană, atunci unde se oprește influența Washingtonului? Liderii europeni cer mai multă coordonare și respect pentru interesele lor. „Nu putem fi doar un pion în jocul geopolitic al altcuiva”, a spus un diplomat european sub anonimat. „Avem nevoie de o strategie comună care să protejeze atât securitatea, cât și prosperitatea noastră.”
În acest context, vizita lui Sjoerdsma la Washington este doar începutul. Urmează negocieri dure, în care Europa va încerca să-și păstreze o marjă de manevră. ASML, la rândul său, încearcă să-și diversifice clienții și să investească în noi tehnologii care să reducă dependența de piața chineză. Dar, până la urmă, soarta acestui război al cipurilor nu se va decide doar în sălile de consiliu ale companiilor, ci și în cancelariile de la Washington, Beijing și Bruxelles.
De ce este important:
Acest conflict nu este doar despre o companie sau o țară. Este despre viitorul tehnologiei globale și despre cine deține controlul asupra lanțurilor de aprovizionare critice. Dacă MATCH Act va fi adoptat, s-ar putea crea un precedent periculos: Statele Unite ar putea impune unilateral restricții care afectează profund economii aliate, fără a ține cont de interesele lor. În același timp, China va fi forțată să-și accelereze propriile programe de dezvoltare, ceea ce ar putea duce la o fragmentare a pieței globale de semiconductori. Pentru Europa, este un moment de cotitură: fie își afirmă suveranitatea tehnologică, fie acceptă să fie un simplu executant al deciziilor Washingtonului. Iar pentru cititorii noștri, înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a anticipa cum vor arăta telefoanele, computerele și mașinile viitorului – și cine le va produce.
