Europol și partenerii au identificat 45 de copii ucraineni transferați cu forță în Rusia, Belarus sau teritoriile ocupate

Europol, agenția de aplicare a legii a Uniunii Europene, a anunțat că investigatori ai agenției au reușit să urmărească și să identifice 45 de copii ucraineni care au fost transferați cu forță în Rusia, Belarus sau în teritoriile ucrainene ocupate de forțele ruse în timpul războiului Rusia-Ucraina. Informațiile despre acești copii au fost obținute prin utilizarea de tehnici de OSINT (open-source intelligence – informații din surse deschise) în cadrul unui eveniment de tip „hackathon” de două zile, organizat în Haag, Olanda, la care au participat 40 de experți din 18 de țări, împreună cu reprezentanți ale Curții Penale Internaționale (ICC) și partenerilor neguvernamentali. Datele colectate au fost ulterior transmise autorităților ucrainene pentru a susține investigațiile în curs privind aceste transferuri forțate, considerate de multe organizații internaționale ca fiind încalcări ale dreptului umanitar și posibile încalcări ale statutului de romă. Conform declarațiilor oficialelor ucrainene, Kyiv a identificat până în prezent 19.546 de copii pe care îi consideră că au fost abductați cu forță din zonele ocupate de Rusia de la lansarea invaziilor complete în februarie 2022. Unele dintre acești copii au fost adoptați de familii ruse, în timp ce alții sunt ţinuți în tábere de reeducație, spitaluri psihiatrice sau alte instituții unde sunt supuși presiunii de a renunța la identitatea lor națională și de a fi integrați în sistemul educațional și cultural rus. Autoritățile ucrainene avertizează că numărul real ar putea fi mult mai mare, deoarece mulți dintre acești copii au pierdut părinții în ostilități și nu mai au niciun mod de a comunica cu rămășițele lor din Ucraina, ceea ce face identificarea și reunificarea familiare extrem de dificilă. Luna trecută, o comisie de cercetare a Națiunilor Unite a acusat Moscova de a fi culpabilă de „infractions contre l’humanité” prin deportarea forțată a miilor de copii ucraineni în Rusia și prin obstructarea returnării lor în țara de origine. În același timp, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin și a Comisarului pentru Drepturile Copilului, Maria Lvova-Belova, pentru alegate crime de război legate de deportarea și transferul ilegal de copii – acuzații pe care Moscova le refuză categoric, alegând că a evacuat copiii din zonele de război doar pentru siguranța lor și că este dispusă să-i returneze la familii, dar doar în condițiile pe care le consideră acceptabile. Rusia menține că aceste transferuri fac parte din acțiuni umanitare de protejare a copiilor din zonele de conflict și negă orice intenție de a le transforma permanent în cetățeni rusi sau de a le dezintegra din identitatea lor ucraineană. Totuși, dovezile acumulate de organizații precum Europol, ICC și ONU sugerează un model sistematic și organizat de transferuri forțate, care se aliniază cu definiția de „genocid” conform Convenției privind prevenirea și pedepsa crimei de genocid, în special prin transferul forțat de copii dintr-un grup etnical în altul cu scopul de a distruge, în parte sau în tot, acel grup. Această perspectivă a fost reiterată și de Daria Herasymchuk, consiliera prezidențială ucraineană pentru drepturile copilului, care într-un interviu pentru Al Jazeera din iunie 2025 a declarat: „Scopul este genocidul poporului ucrainean prin intermediul copiilor ucraineni. Toți înțeleg că dacă îți copiii îi scoți de la un popor, acel popor nu va mai exista.” Problema copiilor transferați cu forță rămâne unul dintre cele mai sensibile și emoționante puncte în negociările pentru un eventual acord de pace între Kyiv și Moscova, iar orice soluție va trebui să abordeze nu doar returnarea fizică a copiilor, ci și recuperarea identității lor, traumele psihologice și dreptul la reunificare familială – elemente esențiale pentru orice proces de reparație și reintegrare postconflict.