Chestionarul, care a fost distribuit prin canale diplomatice și militare, conține o listă de întrebări menite să evalueze gradul de „loialitate” a fiecărei țări aliate față de Statele Unite. Potrivit surselor citate de Al Jazeera, întrebările nu se referă doar la angajamentele militare sau la contribuțiile financiare la bugetul comun al NATO, ci și la poziționarea politică a guvernelor respective față de administrația de la Washington, inclusiv în dosare sensibile precum relațiile cu Rusia, China sau politica comercială.
Un expert în politici NATO, intervievat de Al Jazeera în cadrul emisiunii „This is America”, a declarat că această inițiativă are sens pentru un președinte precum Donald Trump, care „pune un accent deosebit pe loialitate personală și politică”. Expertul, care a dorit să își păstreze anonimatul, a explicat că administrația americană pare să fi trecut de la o abordare bazată pe interese comune și valori democratice la una bazată pe relații bilaterale de tip clientelar, în care sprijinul militar și diplomatic este condiționat de supunerea politică.
„Este o schimbare de paradigmă. NATO a fost construită pe ideea că toți membrii sunt egali, că deciziile se iau prin consens și că securitatea este indivizibilă. Acest chestionar transformă alianța într-un instrument de verificare a loialității, ceea ce este profund îngrijorător”, a explicat expertul.
Documentul, care nu a fost făcut public integral, ar conține întrebări de tipul: „Cum vedeți relația țării dumneavoastră cu Statele Unite în următorii cinci ani?”, „Ce poziție va adopta guvernul dumneavoastră în cazul unui conflict comercial între SUA și China?”, sau „Ce măsuri concrete ați luat pentru a reduce dependența de echipamente militare rusești sau chineze?”. De asemenea, se pare că există și întrebări despre „loialitatea” personală a liderilor politici, ceea ce a stârnit un val de critici în capitalele europene.
Diplomați din mai multe state membre NATO, care au vorbit cu Al Jazeera sub condiția anonimatului, au confirmat că au primit chestionarul și că au fost „surprinși și derutați” de conținutul său. Un diplomat european a declarat că „este o abordare care seamănă mai mult cu o relație de tip feudal decât cu o alianță între democrații. Nu suntem vasali, suntem parteneri”.
Această inițiativă vine în contextul în care Trump a amenințat în repetate rânduri că SUA ar putea să nu mai apere un stat membru NATO care nu alocă 2% din PIB pentru apărare, dar și în contextul în care administrația americană a adoptat o atitudine mai conciliantă față de Rusia, ceea ce a creat tensiuni în interiorul alianței.
Analiștii consideră că acest chestionar este o încercare a administrației Trump de a-și consolida controlul asupra NATO, transformând-o într-un instrument al politicii externe americane, nu într-o alianță defensivă bazată pe principii comune. „Trump vede NATO ca pe o afacere în care SUA plătesc pentru securitatea Europei și vrea să se asigure că primește ceva în schimb. Dar loialitatea nu se măsoară cu chestionare, ci cu acțiuni concrete și respect reciproc”, a comentat un fost oficial american.
În același timp, există și voci care susțin că această abordare este o reflectare a realismului politic: „Statele Unite au dreptul să știe pe cine sprijină și cu cine se aliază. Dacă un aliat nu este loial, de ce să îl apere?”, a declarat un analist conservator american. Cu toate acestea, chiar și aceștia recunosc că metoda este neortodoxă și că poate submina încrederea în cadrul alianței.
Reacțiile oficiale din partea NATO nu au întârziat să apară. Un purtător de cuvânt al alianței a declarat că „NATO este o alianță bazată pe valori și interese comune, iar dialogul dintre membri este esențial. Cu toate acestea, nu putem comenta chestionarele interne ale unui stat membru”. În schimb, mai multe guverne europene, în special cele din Franța și Germania, au cerut explicații suplimentare de la Washington, iar unele au amenințat că vor răspunde „în mod diplomatic, dar ferm”.
Această situație vine în contextul în care Trump a avut o relație tensionată cu mai mulți lideri europeni, inclusiv cu cancelarul german Angela Merkel și cu președintele francez Emmanuel Macron, pe care i-a criticat în mod repetat pentru politicile lor comerciale și pentru lipsa de contribuție la bugetul NATO. De asemenea, Trump a fost acuzat că are o atitudine prea blândă față de președintele rus Vladimir Putin, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul statelor baltice și al Poloniei.
Chestionarul este văzut de mulți ca o încercare de a crea o „listă neagră” a țărilor care nu sunt suficient de loiale, ceea ce ar putea duce la reducerea sprijinului militar sau la excluderea lor din anumite programe de cooperare. Aceasta ar fi o schimbare majoră față de principiul solidarității care a stat la baza NATO de la înființare în 1949.
În plus, acest demers ridică întrebări despre viitorul relațiilor transatlantice. Dacă SUA își condiționează sprijinul de loialitate politică, atunci alianța devine un instrument de dominație, nu de cooperare. Europa, care a început deja să își dezvolte propria capacitate de apărare, ar putea fi forțată să accelereze acest proces, ceea ce ar duce la o divizare a Occidentului.
În concluzie, acest chestionar este un simptom al unei schimbări mai profunde în politica externă americană, care a trecut de la multilateralism la bilateralism și de la valori la interese. Rămâne de văzut cum vor reacționa aliații europeni și dacă această inițiativă va fi urmată de măsuri concrete sau va rămâne doar un gest simbolic. Cert este că încrederea, care este fundamentul oricărei alianțe, a fost serios zdruncinată.
De ce este important:
Acest chestionar reprezintă o schimbare fundamentală în modul în care Statele Unite percep și gestionează relațiile cu aliații săi din NATO. Dacă până acum alianța se baza pe principiul solidarității și al apărării colective, acum Washingtonul introduce un criteriu de „loialitate” politică, ceea ce poate submina unitatea și eficacitatea alianței. Este important pentru că această abordare ar putea duce la o fragmentare a Occidentului, la o cursă a înarmării în Europa și la o reconfigurare a echilibrului de putere global. De asemenea, este un semnal că administrația Trump este dispusă să sacrifice principiile democratice și valorile comune în favoarea unor relații bilaterale bazate pe putere și supunere, ceea ce are implicații profunde pentru securitatea europeană și pentru ordinea internațională bazată pe reguli.
