Filtrează articolele

Societate & Lifestyle

Extrema dreaptă germană, la un pas de putere: AfD poartă favorită la alegerile din Saxony-Anhalt și riscă să facă istorie din 1945

Extrema dreaptă germană, la un pas de putere: AfD poartă favorită la alegerile din Saxony-Anhalt și riscă să facă istorie din 1945
HALLE, Germania — Pe străzile Halle, un oraș universitar din inima Saxony-Anhalt, tensiunea electorală nu se simte doar pe afișe, ci și în aerul digital pe care îl respiră tinerii. Aici, campania pentru alegerile de duminică nu se desfășoară numai în șezutoarele enfumate ale sediilor de partid sau la microfoanele radio locale, ci pe ecranele smartphone-urilor, în format vertical, sub 60 de secunde, cu muzică de fundal și subtitrari automate. Ulrich Siegmund, candidatul Alternative für Deutschland (AfD) la funcția de ministru-președinte al statului federal, nu este un politician clasic. La 35 de ani, fost specialist în marketing, el este propriul său influencer. Are aproape jumătate din numărul alegătorilor înregistrați din acest stat mic ca urmaritori pe TikTok. Și, ceea ce e mai important, le răspunde personal, de pe veranda casei, îmbrăcat în polo-uri albe impecabil călcite sau cămași albe amidonite — uniforma noii drepte radicale germană: profesionalizată, curată, aproape cool.

Dar sub această fațadă politicosă, pregătită pentru algoritmi, se ascunde una dintre cele mai dure platforme anti-imigrație din Europa. Siegmund nu grimacează, nu strigă, nu amenință. Zâmbește. Și în timp ce zâmbește, propune deportarea în masă a migranților și susține că medicii "străini cultural" pun în pericol viața pacienților. Pe TikTok, mesajul e simplu, emoțional, viral: "E inacceptabil ca medicii noștri să plece în Elveția sau Norvegia pentru că nu mai suportă condițiile aici, în timp ce aducem medici din India să-i înlocuiască". Detaliile tehnice, cele despre standarde medicale sau "bunăstarea pacienților", lăsate pentru platforma partidului. Pe rețele sociale, contează vibe-ul. Și vibe-ul lui Siegmund e de optimism, de "se poate", de tânăr care îți spune că démocratie a stricat, dar el știe să o repare.

Alexander Winsek, 49 de ani, inginer aviație, stă la coadă la o crămida de la piața centrală și se gândește să voteze AfD pentru prima dată. "Au idei bune, ca limitarea afluxului de migranți", spune. Dar nu e orb. "Vreau să rămân în NATO, să păstrăm euroul, nu sunt pro-Rusia", precizează. Ce îl atrage e candidatul. "E diferit de ceilalți din AfD, care sunt toți doamnă și amenințări. El e optimist, e proactiv. E un suflet de aer curat de care democrația are nevoie". Aici e punctul: mulți alegători nu votează în ciuda extremismului, ci din cauza aspectului normal, rațional, chiar optimist al noului lider. Nu caută un dictator, caută cineva care să le spună că au dreptate să fie supuși.

Pe de altă parte a barricadei, Hannes Kreschel, 23 de ani, student la drept, băut o bere și mănâncă o cârnaț la un miting al AfD. Nu e acolo ca susținător, ci ca contrapunct. Fost votant al partidului — "ca să-i dau o lecție puterii" —, a citit programul și s-a speriat. Acum merge la mitinguri, intervievață oameni, le arată contradicțiile dintre sloganuri și politicile economice care, spune el, favorizează doar bogății. Uneori dialogul e civilizat, alteori îi lovește microfonul sau pe el. "Încerc să fiu politicos, să separ oamenii de punctele lor de vedere", spune. Dar recunoaște: videoclipurile lui nu au traficul lui Siegmund. Algoritmul preferă zâmbetul, nu faptele.

Marcel Lewandowsky, cercetător la Universitatea Martin Luther Halle-Wittenberg și autor al cărții Ce vor populistii, avertizează: e o greșeală să crezi că alegătorii AfD vor un lider autocratic. Sondajele arată că majoritatea sunt pro-democrație. Dar cred că democrația nu funcționează în Germania. AfD le promis o democrație "reală" — un premiante cu care celelalte partide nu reușesc să concureze. "Cu cât celelalte partide încearcă să apere democrația împotriva AfD, cu atât par ca etablismentul care nu vrea să împartă statul, guvernul, instituțiile cu 'majoritatea tăcută' pe care AfD o pretinde că o reprezintă", explică Lewandowsky. E o capcană retorică brilianță: apărarea democrației devine, în narativa populistă, dovada că democrația e capturată de elite.

Și nu e doar despre Saxony-Anhalt. La nivel federal, AfD sondajează pe locul întâi. O victorie aici ar fi o spargere de front majoră pentru un partid clasificat ca extremist de dreapta de serviciile de informații interne din mai multe state federale. Dar, așa cum arată Kreschel într-un video recent — în care activiștii AfD îl cer să plece de la un miting —, promisiunea partidului de a da voce germanilor obișnuiți nu se extinde la cei care nu sunt de acord cu ei.

De ce este important:


Această alegere nu e doar un scrutin local. E un test de stres pentru democrația germană postbelică. Dacă AfD câștigă și formează guvern — sau chiar dacă doar devine partidul numărul unu și blochează orice coalitie —, Germania va avea primul guvernamental de extremă dreaptă din 1945. Nu e un accident, e rezultatul unei strategii deliberate: modernizare vizuală, dominare digitală, normalizare retorică. Siegmund nu e un dinosaur ideologic, e un produs de marketing politic gata pentru eră TikTok. Și mesajul său — "democrația e stricată, noi o reparăm" — resonază dincolo de granițele Saxony-Anhalt, în întreaga Europă Centrală și de Est, unde partide similare folosesc același manual: aparență curată, discurs anti-elitist, soluții simple pentru probleme complexe. Ce se întâmplă duminică în Halle nu rămâne în Halle. E un semnal pentru toți democrațiile liberale: extremismul nu vine întotdeauna în cămășă neagră și butoi. Uneori vine în polo alb, cu părul aranjat și un zâmbet care nu se șterge nici când vorbești de deportări.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.