„Ceva se întâmplă în aceste cartiere”, spune Scott Marek, autorul principal al studiului și profesor asistent de radiologie la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis. „Trebuie să aflăm cum anume factorii socioeconomici devin înglobați biologic.” Studiul nu doar că confirmă influența profundă a mediului asupra creierului, dar și pune sub semnul întrebării cercetări anterioare care legau dezvoltarea cerebrală de factori precum IQ-ul sau sănătatea mintală, fără a lua în calcul contextul socioeconomic.
„Factorii socioeconomici au fost, de departe, variabila dominantă”, explică dr. Nico Dosenbach, coautor al studiului și profesor la WashU Medicine. „Alți factori, cum ar fi IQ-ul sau sănătatea mintală, au avut o influență mică în comparație.” Această descoperire sugerează că multe studii anterioare care asociau performanța cognitivă cu diferențe cerebrale „ar putea necesita o reevaluare”, adaugă dr. Theodore D. Satterthwaite, profesor asociat la Școala de Medicină Perelman a Universității Pennsylvania, care a scris un comentariu însoțitor.
Cercetătorii au folosit scanări RMN pentru a identifica diferențe în structura și rețelele de comunicare ale creierului. Apoi, au corelat aceste diferențe cu o gamă largă de factori: mediu, abilități cognitive, sănătate mintală. Rezultatul? Aproape toți factorii de top asociați cu diferențele cerebrale erau legați de oportunitățile socioeconomice. Mai exact, copiii care crescuseră în cartiere cu venituri mai mici și sprijin social limitat prezentau diferențe cerebrale asociate cu mai puțin somn și mai mult stres.
Dar cum anume ajung acești factori să „modeleze” creierul? Echipa a descoperit că răspunsul implică circuitele cerebrale responsabile de starea de veghe și alertă. Aceste circuite sunt modificate atunci când copiii dorm mai puțin, experimentează mai mult stres sau petrec mult timp pe rețelele sociale. Toate aceste elemente de mediu sunt mai frecvente în cartierele unde copiii nu au acces la oportunități economice, educaționale și sociale.
„Descoperirea nu dovedește că acești factori cauzează efectiv diferențele cerebrale”, precizează Marek. „Dar datele țipă că ar trebui să ne uităm la somn, stres și ecrane dacă vrem să ajungem undeva.” Studiul se adaugă unui „val crescând de cercetări” din ultimii ani, care sugerează că mediul copilăriei are o influență puternică asupra dezvoltării creierului, așa cum subliniază Satterthwaite.
Această cercetare are implicații profunde pentru politici publice și educație. Dacă factorii socioeconomici se „înglobează biologic” în creier, atunci investițiile în reducerea inegalităților – acces la educație de calitate, locuințe sigure, asistență medicală – nu sunt doar chestiuni de justiție socială, ci și de sănătate publică. Fiecare copil merită șansa de a-și dezvolta potențialul maxim, iar acest studiu ne arată că această șansă începe cu mediul în care crește.
De ce este important:
Acest studiu demonstrează că inegalitățile sociale nu sunt doar o problemă abstractă, ci au consecințe biologice măsurabile asupra creierului copiilor. Înțelegerea acestor mecanisme poate ghida politici mai eficiente pentru a sprijini dezvoltarea sănătoasă a tuturor copiilor, indiferent de mediul din care provin. De asemenea, subliniază necesitatea de a reevalua cercetările anterioare care ignorau contextul socioeconomic, pentru a evita concluzii greșite despre cauzele diferențelor cognitive și de sănătate mintală.
