Totul a început cu piesa „Imbattables”, dedicată echipei Franței, lansată în februarie de artistul Crystalo, descris pe Spotify drept „primul creator muzical AI din Franța”. Melodia începe cu un apel și răspuns care enumeră numele lui Kylian Mbappé și ale altor staruri franceze. A urmat imediat un imn brazilian cu același format de scandare a numelor și o melodie phonk la modă, creată de producătorul Guilherme Maia (cunoscut ca M4IA). Maia a explicat că a construit piesa prin suprapunerea mai multor elemente realizate cu ajutorul AI, nu printr-o singură comandă către un generator precum Suno.
Curând, au apărut piese pentru Portugalia, Argentina, Germania și multe alte echipe. În timp ce versiunea braziliană semăna cu prototipul francez, melodiile ulterioare au copiat exact formatul lui Maia: același beat phonk, enumerarea jucătorilor și un apel la respect pentru „regele” echipei – fie că e vorba de Cristiano Ronaldo sau Lionel Messi. „Ceea ce văd acum este mai degrabă oameni care urmează un trend sau încearcă să recreeze un sentiment”, a declarat Maia pentru AFP, subliniind că emulația artistică a existat dintotdeauna în muzică.
Cu toate acestea, tehnologia AI ridică întrebări noi despre autorat și drepturi de autor. Jason Palamara, profesor asistent de tehnologie muzicală la Universitatea Indiana, atrage atenția că nu există claritate cu privire la modul în care artiștii sunt creditați dacă operele lor protejate sunt folosite pentru antrenarea modelelor AI. De asemenea, inconsistențele care apar în imaginile generate de AI se regăsesc și în muzică: de exemplu, un cântec fan pentru Portugalia era cântat cu accent brazilian, iar o versiune columbiană pronunța numele lui James Rodriguez în engleză, nu în spaniolă.
Morgan Hayduk, co-CEO al companiei de software pentru drepturi muzicale Beatdapp, observă că ascultătorii nu caută neapărat complexitate artistică. „Există o cohortă de oameni cărora nu le pasă. Le place muzica și le place și povestea din spate – că provine de la un model de limbaj mare, nu de la un compozitor sau o trupă.” Hayduk consideră că, deși există îngrijorări legate de adaptarea industriei la AI, cântecele simple, ușor de scandat de fani sau de folosit în reclame, reprezintă un caz clar de utilizare a muzicii generate de AI în stadiul actual.
Pe de altă parte, Maia subliniază că el a construit piesa pe cont propriu și a folosit AI doar ca asistent, nu a cerut unui generator să creeze totul dintr-o singură comandă. „În muzică există reguli clare. Nu poți copia pur și simplu munca altcuiva sau folosi mostre fără permisiune, chiar dacă e implicat AI.”
În timp ce Shakira a lansat săptămâna trecută o piesă mult așteptată pentru Cupa Mondială, iar FIFA a comandat un imn oficial de la Jelly Roll și Carin Leon, fanii continuă să producă și să consume aceste creații AI. Fenomenul ridică semne de întrebare cu privire la viitorul muzicii și al creativității umane într-o eră în care oricine poate genera un cântec viral cu ajutorul inteligenței artificiale.
De ce este important:
Această tendință ilustrează modul în care AI democratizează creația muzicală, dar și provocările legale și etice pe care le aduce. Pe măsură ce fanii adoptă aceste instrumente, industria muzicală trebuie să găsească un echilibru între inovație și protejarea drepturilor artiștilor. În plus, succesul imnurilor generate de AI arată că publicul este deschis să consume conținut creat de mașini, ceea ce ar putea redefini însăși noțiunea de autor și valoare artistică.
