Forțele tigrayene au preluat controlul asupra aeroporturilor din regiune, iar luptele s-au extins dincolo de granițele Tigrayului, în regiunile vecine Afar și Amhara. Ethiopian Airlines, compania aeriană națională, a suspendat toate zborurile spre Tigray. Este un gest care spune totul despre gravitatea situației: atunci când un stat își închide spațiul aerian propriu, înseamnă că lucrurile au scăpat de sub control.
Getachew Reda, consilier al premierului Abiy Ahmed, a acuzat forțele tigrayene că au lansat o „ofensivă totală” împotriva pozițiilor guvernamentale. De cealaltă parte, autoritățile din Tigray susțin că forțele lor doar răspund defensiv la atacurile trupelor federale. Este clasicul „el a început primul” care precede aproape întotdeauna marile conflagrații. Nimeni nu recunoaște că a tras primul foc, dar toți se pregătesc de război.
Escaladarea vine după luni întregi de tensiuni tot mai mari legate de teritoriu, putere politică și, ironic, de implementarea acordului de pace din 2022 care ar fi trebuit să încheie ultimul război. Proiectul de Date privind Conflictele Armate și Evenimentele (ACLED) raportează că forțele etiopiene au efectuat atacuri cu drone împotriva forțelor tigrayene și a oficialilor din Frontul Popular de Eliberare din Tigray (TPLF) în ultimele luni, cu lovituri concentrate în capitala Mekelle și în sudul Tigrayului.
Să ne amintim despre ce vorbim. TPLF și guvernul federal au purtat un război de doi ani în Tigray, încheiat cu un acord de pace în 2022. A fost unul dintre cele mai mortale conflicte din istoria recentă a lumii, cu estimări care plasează numărul morților în jurul a 600.000 de oameni. Șase sute de mii de vieți. Un oraș întreg de dimensiuni medii, șters de pe fața pământului. Și acum, spectrul acelui coșmar revine.
TPLF, partidul politic care controlează Tigrayul, a anunțat duminică formarea unei alianțe cu alte șase grupuri armate și politice, toate având un singur scop: înlăturarea guvernului premierului Abiy Ahmed și instalarea unui guvern de tranziție în Etiopia. Este o mișcare îndrăzneață, dar și extrem de periculoasă, care transformă o dispută regională într-o potențială criza națională.
Tigrayul este regiunea cea mai nordică a Etiopiei, la granița cu Eritreea, și găzduiește majoritatea populației tigrayene. Deși tigrayenii reprezintă doar aproximativ 6% din populația Etiopiei, ei au jucat un rol disproporționat de mare în politica națională. Forțele tigrayene au ajutat la răsturnarea unui regim militar în 1991, iar liderul TPLF, Meles Zenawi, a condus Etiopia până la moartea sa, în 2012. Această amintire a puterii pierdute bântuie și astăzi ambele tabere.
În ultimele luni, ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului de pace din 2022. În mai, TPLF a preluat din nou controlul asupra guvernului regional din Tigray, după ani de administrare sub un guvern interimar creat prin acordul de pace. Practic, fiecare parte simte că cealaltă a încălcat înțelegerea și că nu mai are nimic de pierdut.
Alan Boswell, directorul pentru Cornul Africii al International Crisis Group, spune că escaladarea recentă lasă guvernul federal în fața unei decizii critice. „Marea întrebare care urmează este cum va răspunde guvernul federal? Cu un război total, fără limite? Sau vom vedea un răspuns mai măsurat, care încearcă să controleze situația și să prevină revenirea la războiul total în Tigray?”
Tensiunile reînnoite în a doua cea mai populată țară din Africa vin într-un moment în care întreaga regiune a Cornului Africii se confruntă deja cu multiple conflicte, inclusiv războiul din Sudanul vecin, care durează de peste trei ani. Etiopia se confruntă, de asemenea, cu lupte continue în regiunile Amhara și Oromia. Este o țară care pare să ardă la fiecare colț.
Conflictul are potențialul de a atrage și vecinii Etiopiei, avertizează Boswell. „Această zonă se învecinează cu Eritreea, care susține TPLF, așa că dacă acest război se extinde, există un risc major de conflict între Etiopia și Eritreea.” Iar un război între două state suverane ar transforma complet ecuația regională.
Președintele Comisiei Uniunii Africane, Mahmoud Ali Youssouf, a cerut o „dez-escaladare imediată” și a îndemnat ambele părți să reia discuțiile. Ervin J. Massinga, ambasadorul Statelor Unite în Etiopia, a condamnat ceea ce a descris drept „decizia proastă a TPLF de a lansa o ofensivă la scară largă”, numind-o „o luptă pe care nu o pot câștiga”.
Dar condamnările diplomatice și apelurile la calm sună din ce în ce mai gol în fața realității de pe teren. Aeroporturile sunt ocupate, zborurile sunt suspendate, dronele lovesc, iar alianțele militare se formează peste noapte. Fiecare zi care trece fără o intervenție diplomatică reală aduce regiunea mai aproape de un nou dezastru umanitar.
Întrebarea care planează acum asupra Addis Abeba este simplă, dar terifiantă: va alege premierul Abiy Ahmed să răspundă cu forță totală, riscând să repete tragedia de acum patru ani, sau va găsi o cale de a calma spiritele? Istoria recentă a Etiopiei nu oferă prea multe motive de optimism. Iar pentru cei 6 milioane de locuitori ai Tigrayului, fiecare zi de incertitudine este o zi trăită cu frica că infernul va începe din nou.
De ce este important:
Revenirea la război în Tigray ar fi o catastrofă umanitară de proporții greu de imaginat. Ultimul conflict a ucis aproximativ 600.000 de oameni și a lăsat regiunea devastată. O nouă conflagrație ar putea depăși cu mult acele cifre, mai ales că acum luptele s-ar putea extinde în Afar, Amhara și chiar peste graniță, în Eritreea. Cornul Africii este deja o zonă instabilă, cu războiul din Sudan în plină desfășurare, iar un conflict etiopian major ar putea destabiliza întreaga regiune și ar putea genera valuri masive de refugiați. În plus, Etiopia este a doua cea mai populată țară din Africa, cu peste 120 de milioane de locuitori, iar orice război civil de amploare acolo are implicații globale. Comunitatea internațională, deja distrasă de alte crize, pare să nu aibă nici un plan clar pentru a opri această spirală. Iar dacă diplomația eșuează, singurul lucru care va vorbi va fi din nou violența.
