Cele trei sesizări vizează, potrivit comunicatului oficial al NFF, anularea suspendării atacantului american Folarin Balogun, decizia controversată de a acorda „Premiul Păcii” al FIFA fostului președinte american Donald Trump, și un al treilea punct, care nu a fost detaliat public, dar care, potrivit unor surse apropiate federației, ar viza modul în care Infantino a gestionat procesul de selecție a gazdelor pentru Cupa Mondială din 2034.
„Nu mai putem tăcea. Fotbalul aparține oamenilor, nu unui singur om care își folosește funcția pentru a-și consolida puterea și pentru a lua decizii care sfidează orice logică sportivă și morală”, a declarat președintele NFF, Lise Klaveness, într-o conferință de presă susținută la Oslo. Klaveness, cunoscută pentru pozițiile sale ferme în privința drepturilor omului și a transparenței în sport, a adăugat că „FIFA are nevoie de o conducere care să respecte valorile fundamentale ale jocului, nu de un lider care tratează fotbalul ca pe un instrument politic personal”.
Cazul Balogun a stârnit controverse încă de la început. Atacantul american, legitimat la AS Monaco, fusese suspendat pentru un presupus incident violent într-un meci din preliminariile Cupei Mondiale. Suspendarea a fost însă anulată în mod suspect, cu doar câteva zile înainte de un meci crucial al echipei naționale a Statelor Unite. Norvegienii susțin că decizia a fost luată sub presiunea directă a lui Infantino, care ar fi intervenit personal pentru a-l proteja pe jucător, posibil din cauza unor relații de afaceri cu impresari din fotbalul american. Deși FIFA a negat orice implicare, documentele depuse la comisia de etică ar conține schimburi de mesaje care contrazic această versiune.
Mai gravă pare însă decizia de a-i acorda lui Donald Trump „Premiul Păcii” al FIFA, o distincție creată pentru a onora personalități care au contribuit la promovarea păcii prin sport. Trump, care a fost implicat în numeroase controverse legate de imigrație, războaie comerciale și retorica sa agresivă față de comunitățile musulmane și latino, pare o alegere cel puțin bizară pentru un astfel de premiu. Norvegienii au subliniat că această decizie transformă premiul într-o farsă și că Infantino încearcă să-și asigure sprijinul politic al administrației americane în perspectiva viitoarelor evenimente FIFA găzduite de Statele Unite, inclusiv Cupa Mondială din 2026.
„Este o rușine. Premiul Păcii ar trebui să fie un simbol al speranței, nu o monedă de schimb pentru interese politice. Infantino a transformat FIFA într-un instrument alpropriei sale agende, iar noi nu mai putem fi complici la această farsă”, a spus Klaveness, vizibil emoționată.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Federația Engleză de Fotbal a anunțat că analizează cu atenție sesizările norvegiene, iar federațiile din Suedia, Danemarca și Țările de Jos au exprimat, în privat, sprijin pentru poziția NFF. În schimb, marile federații din America de Sud și Asia, care beneficiază de fonduri generoase din partea FIFA, au păstrat tăcerea. Un oficial sud-american, care a dorit să rămână anonim, a declarat pentru o publicație sportivă că „norvegienii își permit să vorbească așa pentru că nu depind de banii FIFA. Noi nu avem această libertate”.
Infantino, aflat la al treilea mandat, a devenit un personaj tot mai contestat. Criticii îi reproșează stilul autoritar, extinderea excesivă a competițiilor pentru a maximiza veniturile, dar și lipsa de transparență în atribuirea organizării marilor turnee. În 2023, el a fost implicat într-un scandal legat de utilizarea unui avion privat al unui om de afaceri din Qatar, iar în 2024 a fost filmat într-o discuție tensionată cu jurnaliști care îl întrebau despre salariul său.
În ciuda apelurilor repetate la demisie, Infantino pare să aibă sprijinul majorității membrilor FIFA, care îi datorează loialitate pentru distribuirea generoasă a fondurilor de dezvoltare. Cu toate acestea, sesizarea norvegiană ar putea deschide o cutie a Pandorei. Comisia de etică a FIFA, deși adesea acuzată de inacțiune, ar putea fi obligată să investigheze aceste acuzații, mai ales dacă alte federații europene se vor alătura demersului.
„Nu ne facem iluzii că Infantino va demisiona mâine. Dar vrem să arătăm că există voci care nu se tem să spună adevărul. Dacă nu facem nimic, vom fi complici la distrugerea fotbalului”, a concluzionat Klaveness.
Rămâne de văzut dacă această inițiativă va avea un ecou real sau va rămâne doar un gest simbolic. Cert este că, pentru prima dată după mult timp, un membru important al familiei fotbalului internațional a ridicat vocea împotriva conducerii FIFA, iar acest lucru, în sine, este o schimbare.
De ce este important:
Această mișcare a Federației Norvegiene nu este doar un simplu protest izolat. Ea reprezintă o fisură serioasă în monolitul de putere al FIFA și pune sub semnul întrebării integritatea întregului sistem de conducere al fotbalului mondial. Dacă alte federații naționale, în special din Europa, se vor alătura demersului, presiunea asupra lui Gianni Infantino ar putea deveni insuportabilă, forțând o reformă profundă a modului în care este guvernat sportul-rege. Mai mult, sesizarea comisiei de etică cu privire la decizii arbitrare, precum anularea suspendării lui Balogun sau acordarea unui premiu simbolic unei figuri politice controversate, ar putea redeschide dezbaterea despre independența justiției sportive și despre influența politică și financiară asupra deciziilor tehnice. Într-o eră în care fotbalul este tot mai mult perceput ca o afacere lipsită de scrupule, gestul Norvegiei readuce în prim-plan valorile care ar trebui să stea la baza acestui sport: fair-play, transparență și respect pentru reguli.
