Fondul Monetar Internațional a revizuit semnificativ în scădere estimările privind creșterea economică la nivel mondial, pe fondul tensiunilor geopolitice severe dintre Statele Unite ale Americii și Iran, care au determinat o creștere dramatică a prețurilor la energie și materii prime alimentare la scară globală. Această situație reprezintă una dintre cele mai mari provocări economice cu care comunitatea internațională se confruntă în prezent, punând sub presiune atât economiile dezvoltate, cât și pe cele în curs de dezvoltare.
În raportul său semestrial privind Perspectivele Economice Mondiale, FMI a anunțat marți că se așteaptă ca economia globală să înregistreze o expansiune de doar 3,1% în acest an, marcând o încetinire considerabilă față de previziunile anterioare de 3,3%, publicate înainte de începerea conflictului armat dintre SUA și Israel împotriva Iranului, la data de 28 februarie. De asemenea, noul raport indică o decelerare și comparativ cu anul trecut, când economia mondială a crescut cu 3,4%.
Una dintre consecințele directe ale escaladării conflictului a fost decizia Iranului de a închide Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai strategice rute de transport pentru petrol și gaze naturale din întreaga lume. Prin această strâmtoare trece aproximativ 20% din oferta globală de petrol și gaze naturale lichefiate, ceea ce face din blocada instituită o amenințare sistemică la adresa securității energetice mondiale. Pe lângă blocadă, Iranul a lansat atacuri asupra infrastructurii energetice din regiune, provocând o spirală ascendentă a prețurilor la petrol și generând presiuni severe asupra lanțurilor de aprovizionare.
În ceea ce privește prognozeleinflationiste, FMI se așteaptă acum la o inflație globală de 4,4%, reprezentând o majorare de 0,6 puncte procentuale față de estimările din ianuarie. Această accelerare inflaționistă este alimentată în principal de creșterea explozivă a costurilor la petrol, gaze naturale și îngrășăminte chimice, generând un efect de cascadă asupra întregii economii mondiale.
Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a subliniat într-o declarație că impactul va fi distribuit extrem de inegal: „Ostilitățile actuale din Orientul Mijlociu creează dileme de politică economică imediate: între combaterea inflației și conservarea creșterii economice, precum și între sprijinirea celor afectați de creșterea costului vieții și reconstruirea rezervelor fiscale. Efectele vor fi distribuite extrem de neuniform, lovind cel mai puternic țările din regiunea conflictului, economiile emergente și statele cu venituri mici care depind masiv de importul de materii prime."
Regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord va fi printre cele mai afectate, cu o prognoză de creștere pentru 2026 redusă cu 2,8 puncte procentuale până la doar 1,1%. De asemenea, FMI și-a redus previziunile pentru Orientul Mijlociu și Asia Centrală cu 2 puncte procentuale, până la 1,9%. Cazul Iranului este deosebit de dramatic, întrucât țara se confruntă cu una dintre cele mai ample revizuiri negative la nivel de țară: o prognoză inițială de creștere modestă pentru 2026 a fost tăiată cu 7,2 puncte procentuale, ajungând acum la o contracție de 6,1%.
Arabia Saudită, un actor cheie în piețele energetice mondiale, va înregistra de asemenea o încetinire semnificativă, cu prognoza de creștere a PIB-ului redusă de la 4,5% la doar 3,1%. Zona euro nu a fost cruțată de această tendință, cu o creștere estimată acum la doar 1,1% pentru acest an, comparativ cu 1,4% în 2025 și sub nivelul de 1,3% anticipat în ianuarie.
În ceea ce privește cea mai mare economie a lumii, FMI a redus ușor perspectiva de creștere pentru SUA la 2,3% pentru acest an, cu doar 0,1 puncte procentuale sub estimările din ianuarie. Cu toate acestea, experții avertizează că presiunile inflaționiste ar putea escalada considerabil dacă tensiunile din Strâmtoarea Hormuz persistă. Potrivit profesorului Babak Hafezi de la American University, „pentru fiecare creștere susținută de 10 dolari la prețul gazelor per baril, ar trebui să ne așteptăm la o scădere a creșterii PIB de aproximativ 0,4%. Altfel spus, o creștere susținută de 60 de dolari peste prețul mediu ar plasa economia SUA ferm în teritoriu de recesiune."
Prețurile la benzină în Statele Unite au continuat să urce, cu un preț mediu național pentru un galon (3,78 litri) de 4,11 dolari, în creștere față de 2,98 dolari înregistrat pe 28 februarie, când a început atacul coordonat împotriva Iranului, potrivit datelor furnizate de Asociația Americană a Automobilistilor.
Aleksandar Tomic, prorector pentru strategie, inovație și tehnologie la Boston College, a declarat pentru Al Jazeera că raportul FMI „confirmă ceea ce știam deja: războiul din Orientul Mijlociu schimbă traiectoria de creștere pe termen scurt și, în cazul unei extinderi, posibil și pe termen lung."
În ciuda acestei atmosfere sumbre, au existat și semnale de speranță. Marți, prețurile petrolului au scăzut după ce au apărut informații că Iranul ar putea relua discuțiile cu SUA pentru încheierea conflictului. Contratele futures pentru petrolul Brent au coborât la 95,02 dolari per baril, în scădere cu 4,37% în acea zi, iar petrolul West Texas Intermediate a scăzut cu 7,32%, până la 91,84 dolari per baril. Cu toate acestea, nivelurile rămân considerabil mai ridicate decât înainte de izbucnirea războiului din Iran.
FMI monitorizează îndeaproape efectul unui dolar american mai puternic asupra inflației în economiile în curs de dezvoltare, întrucât aceasta reprezintă un canal tipic de transmitere a condițiilor financiare mai stricte în piețele emergente, a explicat economistul-șef Gourinchas. Situația rămâne extrem de fluidă, iar evoluțiile diplomatice din săptămânile următoare vor fi hotărâtoare pentru direcția economiei mondiale în a doua jumătate a anului.
FMI reduce estimările de creștere economică globală în contextul blocadei din Strâmtoarea Hormuz
