Prognoza pentru 2027 indică o revenire la 3,4%, ușor sub media de creștere de 3,5% din perioada 2024-2025. Inflația globală este estimată să ajungă la 4,7% anul acesta, în creștere de la 4,1% în 2025, urmând să scadă la 3,9% în 2027, potrivit FMI.
Această nouă reducere a prognozei vine după ce Statele Unite au reluat marți atacurile asupra Iranului, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz, dar înainte ca forțele americane să lanseze un al doilea val de bombardamente asupra țintelor iraniene miercuri. „Perspectivele globale sunt modelate de două forțe puternice care acționează în direcții opuse: efectele persistente ale șocului energetic din cauza războiului din Orientul Mijlociu și un boom investițional determinat de tehnologie”, a declarat Petya Koeva Brooks, director adjunct al departamentului de cercetare al FMI, într-o conferință de presă despre raport. „Evoluțiile de peste noapte ilustrează incertitudinea și riscurile care înconjoară perspectivele”, a adăugat Brooks.
Prognoza FMI presupune că Strâmtoarea Hormuz va începe să se redeschidă la jumătatea lunii iulie, iar condițiile vor reveni la o „stare de dinainte de război” până în martie. Traficul maritim prin această strâmtoare, care înainte de război facilita aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate, rămâne puternic restricționat din cauza amenințării continue a atacurilor iraniene. Marți, au fost înregistrate doar 41 de tranzituri verificate prin strâmtoare, conform platformei de informații maritime Kpler, față de aproximativ 130 de traversări zilnice înainte de război.
După ce au scăzut la nivelurile de dinainte de război săptămâna trecută, prețurile petrolului au crescut brusc de când SUA au reluat atacurile asupra Iranului. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că consideră încetarea focului dintre SUA și Iran „încheiată”, cu câteva ore înainte ca Pentagonul să lovească ținte iraniene pentru a doua zi consecutiv. Țițeiul Brent, principalul reper internațional, a crescut cu până la 7% după declarațiile lui Trump și ultimul val de atacuri, atingând la un moment dat 79 de dolari pe baril. Contractele futures Brent pentru livrare în septembrie se situau la 78,76 dolari pe baril la ora 02:30 GMT, în creștere cu aproape 8 dolari față de aceeași oră săptămâna trecută.
„Revenirea prețului petrolului la niveluri apropiate de cele de dinainte de război sugera că piețele se bazau pe un scenariu optimist pentru aranjamentul SUA-Iran, deși acesta se sprijinea pe un simplu memorandum de înțelegere la nivel înalt”, a declarat Fabien Yip, analist de piață la IG în Sydney, Australia, într-o notă adresată clienților. „Reescaladarea din această săptămână este o reamintire a cât de fragilă era această presupunere și cât de repede se poate schimba sentimentul atunci când este testată. Pe termen scurt, prima de risc generată de tensiunile reînnoite va menține probabil prețurile petrolului susținute, deși o repetare completă a creșterii anterioare pare mai puțin probabilă deocamdată.”
În cel mai recent raport de miercuri, FMI prognozează că SUA vor înregistra cea mai rapidă creștere dintre marile economii avansate în acest an. Produsul Intern Brut (PIB) al SUA este estimat să crească cu 2,3%, comparativ cu 0,9% pentru zona euro, 1% pentru Regatul Unit, 1,1% pentru Canada și 0,6% pentru Japonia. China, clasificată drept economie emergentă, este prognozată să crească cu 4,6%.
De ce este important:
Această reducere a prognozei FMI are implicații semnificative pentru economia globală și, implicit, pentru România. În primul rând, șocul energetic din Orientul Mijlociu afectează direct prețurile petrolului și gazelor, ceea ce se traduce prin costuri mai mari pentru transport, producție și consum. Pentru o țară precum România, dependentă de importurile de energie, acest lucru poate alimenta inflația și poate reduce puterea de cumpărare a populației. În al doilea rând, încetinirea creșterii economice globale reduce cererea externă pentru exporturile românești, în special în sectoarele auto și componente electronice. De asemenea, incertitudinea geopolitică descurajează investițiile străine directe. Pe de altă parte, boom-ul tehnologic bazat pe AI oferă oportunități pentru companiile românești din domeniul IT, care pot atrage investiții și pot compensa parțial efectele negative. În concluzie, evoluțiile din Iran și deciziile FMI trebuie urmărite cu atenție de către factorii de decizie din România pentru a adapta politicile economice și a proteja cetățenii de fluctuațiile piețelor globale.
