Senatorul Ronald dela Rosa, cunoscut sub porecla „Bato” („piatră”), se afla deja sub custodia protectoare a Senatului de luni, când a reapărut în public pentru prima dată din noiembrie. El anticipase arestarea și făcuse un apel emoționant pe Facebook, rugând oamenii să vină la legislativ pentru a împiedica detenția sa și trimiterea la Haga. „Vă rog să mă ajutați. Nu permiteți ca un alt filipinez să fie dus la Haga”, a spus el într-un videoclip postat miercuri. Forțele de aplicare a legii se adunaseră deja în afara clădirii Senatului, potrivit sergentului de arme al Senatului, Mao Aplasca.
Dela Rosa, care a fost principalul executant al așa-numitului „război împotriva drogurilor” al fostului președinte Duterte, l-a rugat marți pe președintele actual, Ferdinand Marcos Jr., să nu îl predea CPI, adăugând că este gata să facă față justiției în țară. Temându-se de arestare și baricadat în biroul său legislativ, el a declarat că a servit cu credință țara. „Am făcut totul pentru țară. Nu m-am îmbogățit. Am lucrat cu credință”, a spus el, cu ochii în lacrimi, adresându-se jurnaliștilor. „Domnule președinte, într-o zi s-ar putea să vă confruntați cu o situație similară. Veți înțelege atunci ce simt eu acum.”
CPI a desecretizat luni un mandat de arestare pentru dela Rosa, datat din noiembrie, pe baza suspiciunilor de crime împotriva umanității – aceleași acuzații pentru care Duterte, în vârstă de 81 de ani, așteaptă procesul la Haga după arestarea sa de anul trecut. Dela Rosa a negat implicarea în ucideri ilegale. În timpul „războiului împotriva drogurilor”, poliția susține că peste 6.000 de suspecți traficanți au fost uciși în operațiuni oficiale, iar mii de consumatori de droguri au fost împușcați în mahalale, crime atribuite vigilenților sau conflictelor între bande. Poliția respinge acuzațiile de ucideri sistematice și mușamalizări, afirmând că cei uciși au opus rezistență la arestare.
Acest „război împotriva drogurilor” a fost platforma cheie care l-a propulsat pe Duterte la putere în 2016, ca primar cu un discurs dur care promitea uciderea a mii de traficanți și sfida CPI să vină după el. Echipa de apărare a lui Duterte la CPI susține că acesta își menține nevinovăția și că retorica sa dură era menită să insufle teamă printre infractori.
Evenimentele de miercuri seară au stârnit îngrijorări serioase cu privire la stabilitatea politică din Filipine și la respectarea statului de drept. Focurile de armă trase în incinta Senatului – un simbol al democrației – reprezintă o escaladare dramatică a tensiunilor dintre puterea executivă și cea legislativă, dar și dintre justiția națională și cea internațională. Deși nu s-au raportat victime, incidentul subliniază cât de departe sunt dispuse să meargă autoritățile pentru a executa un mandat al CPI, într-o țară care s-a retras din statutul Curții în 2019, dar care rămâne obligată să coopereze pentru crime comise înainte de retragere.
Analiștii consideră că acest caz testează limitele suveranității filipineze și angajamentul președintelui Marcos Jr. față de justiția internațională. Marcos, care a preluat mandatul în 2022, a avut o poziție ambiguă față de CPI, oscilând între cooperare și respingere. Arestarea lui Duterte anul trecut a fost un semnal puternic, dar acum, cu dela Rosa baricadat în Senat, situația devine și mai tensionată. Dacă forțele de ordine reușesc să îl captureze, s-ar putea declanșa proteste masive din partea susținătorilor fostului regim, care văd în CPI o încălcare a suveranității naționale.
Pe de altă parte, organizațiile pentru drepturile omului salută acțiunile CPI, considerând că sunt un pas necesar pentru a face dreptate celor peste 6.000 de victime ale „războiului împotriva drogurilor”. Ele subliniază că impunitatea de care s-au bucurat până acum oficialii implicați în aceste crime trebuie să înceteze. „Este un moment crucial pentru justiția globală”, a declarat un reprezentant al Human Rights Watch. „Filipinele nu pot ignora mandatele CPI doar pentru că s-au retras din curte.”
În timp ce senatorul dela Rosa rămâne baricadat, iar focuri de armă au răsunat în noaptea de miercuri, întreaga națiune urmărește cu sufletul la gură deznodământul. Președintele Marcos nu a făcut încă o declarație oficială, dar surse din palatul prezidențial sugerează că acesta încearcă să echilibreze presiunile interne și internaționale. O arestare violentă ar putea submina încrederea în instituțiile statului, în timp ce o amânare ar putea fi interpretată ca o sfidare a justiției internaționale.
De ce este important:
Acest incident nu este doar o criză politică internă a Filipinelor, ci un test major pentru sistemul de justiție internațională. CPI încearcă să demonstreze că poate trage la răspundere chiar și foști lideri și oficiali de rang înalt pentru crime împotriva umanității, indiferent de obstacolele politice. Modul în care se va încheia această confruntare va stabili un precedent pentru alte state care au ieșit de sub jurisdicția CPI sau care cooperează selectiv. De asemenea, evidențiază tensiunea dintre suveranitatea națională și obligațiile internaționale în materie de drepturile omului, o problemă cu care se confruntă multe țări în prezent.
