Conform unui raport al The Information, Anthropic solicită acționarilor să aprobe, "în zilele care urmează", o structură de acțiuni speciale care ar da CEO-ului Dario Amodei și celorlalte șase fondatori un control combinat de 50,1% al voturilor pe majoritatea chestiunilor corporative. Condiția? Cel puțin trei dintre ei trebuie să își mențină o participare minimă. Nu este o idee nouă – Mark Zuckerberg a făcut același lucru la Meta, Evan Spiegel la Snap, fondatorii Google au făcut-o de ani de zile. Dar ce face abordarea Anthropic diferită nu este structura în sine, ci natura colectivă a ei.
De obicei, controlul super-votant este concentrat în mâinile unui singur vizionar. Aici, avem șapte oameni care, raportat, dețin fiecare câte 2% din companie. Amodei inclusiv. Și aici intervine primul paradox: ei nu vor mai mulți bani. Noile acțiuni nu au valoare economică suplimentară. Nu primesc dividende mai mari, nu au drepturi de lichidare preferențiale. Vor doar puterea de a decide. De ce?
Pentru a înțelege, trebuie să ne uităm la ceea ce Amodei a anunțat în ianuarie: un angajament să doneze 80% din averile sale. Nu este o filantropie obișnuită. Este o avertizare. CEO-ul a declarat explicit că concentrația bogăției generate de IA ar putea destabiliza societatea. În acest context, controlul votului nu este un instrument de acumulare, ci unul de protecție – o garanție că misiunea companiei nu va fi sacrificată pe altarul profitului trimestrial.
Dar structura are și alți actori. Long-Term Benefit Trust-ul Anthropic – o entitate independentă concepută pentru a prioriza siguranța și beneficiul pe termen lung – va continua să aleagă majoritatea consiliului de administrație. Locurile fondatorilor în consiliu cresc de la două la trei. Angajații primesc acțiuni proprii pentru a desface egalitățile pe anumite chestiuni. Este o arhitectură complexă, aproape bizantină, concepută să echilibreze puterea între fondatori, trust, consiliu și forța de muncă.
Valorificarea companiei spune propria poveste. În mai, Anthropic era evaluată la 965 de miliarde de dolari. Pe piața secundară, recent, a atins 1,5 trilioane. IPO-ul viitor se așteaptă să reflecteze această nouă evaluare. Numerele sunt stupefăcătoare pentru o companie de doar cinci ani. Dar ele ridică și întrebări grele: poate o structură de guvernanță atât de complicată să funcționeze la scară publică? Vor investitorii instituționali accepta o companie unde fondatorii au 50,1% din voturi dar doar ~14% din capital?
Istoria ne dă exemple ambele părți. Controlul Zuckerberg a permis lui Meta să investească masiv în metavers, chiar dacă acționarii protestau. Controlul fondatorilor Google a permis proiecte ca Waymo sau DeepMind să supraviețuiască ani de pierderi. Dar există și cazurile în care controlul excesiv a condus la stagnare sau scandaluri – WeWork, Theranos, chiar Twitter sub Musk.
Ceea ce face Anthropic unică nu este doar structura juridică, ci filosofia care stă în spatele ei. Aceasta este o companie născută din frica că IA-ul ar putea deveni periculos. Fondatorii au părăsit OpenAI exact pentru că considerau că siguranța era compromisă. Acum, pregătindu-se să devină publică, ei încearcă să institutionalizeze acea frică – să o transforme dintr-un sentiment personal într-o structură juridică care le obligă pe toți, inclusiv pe viitorii acționari, să o respecte.
Dar piața publică nu iubește incertitudinea. Fondurile de pensii, ETF-urile, fondurile suverane – ele vor predictibilitate, transparență, aliniere de interese. O structură unde șapte oameni pot bloca orice decizie majoră, unde un trust independent alege consiliul, unde angajații au drept de veto pe anumite chestiuni – aceasta nu este guvernanță standard. Este un experiment.
Și poate că acest experiment este exact ce are nevoie industria IA. Pentru că riscul nu este doar financiar. Este existențial. Dacă Anthropic greșește, nu doar acționarii pierd bani. Oamenii pot suferi. Și în acest context, poate că un pic de control excesiv al fondatorilor nu este un defect, ci o caracteristică.
Rămâne de văzut dacă SEC va aproba structura, dacă acționarii actuali vor vota pentru, dacă piața va accepta acțiunile la IPO. Dar indiferent de rezultat, Anthropic a tras deja o linie în nisip: în era IA-ului puternic, guvernanța nu este o formalitate juridică. Este o chestiune de supraviețuire a speciei. Și cei șapte fondatori par să credă că singura cale sigură înspre viitor este una pe care o controlează ei împreună.
De ce este important:
Anthropic nu este doar o altă startup de IA care se pregătește pentru IPO. Este un caz de test pentru viitorul guvernanței corporative în era inteligenței artificiale avansate. Structura propusă – control votant colectiv al fondatorilor, un trust independent care alege consiliul, putere de veto a angajaților – reprezintă o încercare radicală de a rezolva problema fundamentală a alinierei: cum asiguri că o companie care construiește tehnologii puternice rămâne loială misiunii sale de siguranță și beneficiu public, chiar și sub presiunea pieței de capital? Dacă reușește, poate deveni modelul pentru toată industria IA. Dacă eșuează, va demonstra că piețele publice și siguranța IA sunt fundamental incompatibile. În orice caz, rezultatul va forma modul în care vom construi, finança și vom guverna cele mai puternice tehnologii ale secolului XXI.
